Vrancea nu are niciun produs alimentar tradițional atestat conform noii legislații. Cașcavalul de Negrilești sau de Soveja, dulcețurile de fructe sau păstrăvul afumat de la Lepșa sunt produse cu care vrâncenii se mândresc în fața oaspeților, dar care vor dispărea treptat din piețe pentru că nimeni nu are curajul să le înregistreze și să le producă legal. Nici alte produse tradiționale vrâncene nu au fost înregistrate conform noii legislații și nu figurează în Registrul național al produselor tradiționale. Absența produselor vrâncene se datorează atât procedurii de atestare mult mai stricte, prin care producătorilor li se cere să ateste tradiționalitatea a ceea ce vor să producă, dar și reticenței oamenilor din zona de munte în fața ideii de asociere sau de înregistrare fiscală a unei afaceri.
În timp ce vrâncenii încă nu găsesc rețetele bunicilor pentru atestarea tradiționalității, în alte județe producătorii înregistrează zeci de produse, de la cașcaval, prune uscate, unt de vacă, must de mere până la pastramă de oaie și chiar țuică. Conducerea Direcției Agricole încearcă să schimbe această situație și a demarat o campanie pentru depistarea produselor specifice și susținerea înregistrării acestora.
Directorul Direcției Agricole, Ticu Constandache, a arătat că au fost purtate discuții la nivelul autorităților locale. „Au fost trimise solicitări către primării prin care le cerem informații despre produsele tradiționale realizate în localități. Am trimis și la societăți, încercăm să găsim cât mai multe produse și să îi ajutăm pe oameni să le înregistreze”, ne-a declarat directorul Ticu Constandache.
Firmele care doresc consultanță în ceea ce privește noua procedură de autorizare a produselor tradiționale se pot adresa Camerei Agricole Vrancea. Ulterior, dosarul cu documentația cerută pentru atestare se depune la Direcția Agricolă, apoi se transmite la Ministerul Agriculturii. Reprezentanții Direcției Agricole analizează cererea, caietul de sarcini și verifică la fața locului realitatea datelor înscrise în caietul de sarcini. Dacă datele din caietul de sarcini corespund cu realitatea din teren, atunci documentele vor fi trimise la Ministerul Agriculturii pentru înscrierea în Registrul Național al Produselor Tradiționale și este emis documentul denumit „Atestat produs tradițional”.
Criterii dure pentru atestarea produselor tradiționale
Funcționarii implicați în procedura de autorizare a produselor tradiționale spun că una dintre problemele ridicate de producătorii vrânceni este dovedirea tradiționalității rețetei. La aceasta se adaugă obligația de a avea un mod de lucru tradițional, fără un flux industrial de producție. „Produsul tradițional trebuie să fie fabricat din materii prime obținute în zona de producție, să prezinte o rețetă tradițională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip tradițional de producție și/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obținere a produsului și operațiuni de prelucrare realizate manual și să dovedească un mod de lucru tradițional”, sunt câteva dintre noile condiții pentru aceste produse.
O altă noutate este cantitatea de produse tradiționale care poate fi realizată într-o zi. Pentru a asigura calitatea produselor au fost stabilite limite maxime, care nu trebuie depășite de producători, sub sancțiunea pierderii atestatului. „Capacitatea de producție realizată – raportată pentru un an, respectiv 365 de zile, care nu poate depăși cantitatea medie de 150 kg/litri pe zi total produs tradițional atestat și nu mai mult de 400 kg/litri pe zi total produse tradiționale atestate, cu excepția producerii pâinii și produselor de panificație tradiționale – care nu pot depăși cantitatea medie de 300 kg pe zi total produs tradițional atestat și nu mai mult de 800 kg pe zi total produse tradiționale atestate”, se arată în actul normativ.
