Istoricul Pliniu cel Bătrân a făcut referire la vinete, denumindu-le „plante ale soarelui”. Luna iulie este perioada în care aceste legume sunt în plin sezon, dar ne putem bucura de ele până târziu în toamnă. Vinetele sunt legume ce fac parte din familia solanaceelor (solanum melongena), alături de roșii, ardei și cartofi. Sunt foarte multe soiuri de vinete. Cele mai răspândite sunt cele de culoare mov închis. Mai există și soiuri albe, mov deschis sau cu dungi albe și mov.
Se consideră că vinetele sunt originare din India, unde au crescut ca plante sălbatice. Au fost cultivate în sudul și estul Asiei încă din preistorie. Mai târziu, romanii și grecii au început să cultive vinetele, după ce negustorii arabi au răspândit cunoștințele despre această plantă în toate zonele adiacente Mării Mediteraneene. În Europa au devenit foarte populare în timpul Evului Mediu, fiind aduse prima dată de către maurii din Africa de Sud.
Timp de sute de ani oamenii nu au mâncat vinete deoarece erau convinși că aduc nebunia, lepra și cancerul. Leguma și-a recuperat treptat din prestigiu, recucerindu-i pe oameni ca plantă decorativă înainte de a le ajunge, din nou, în farfurie, unde a și rămas, începând cu secolul al XVIII-lea. Vinetele sunt niște legume foarte versatile. Pot fi gătite în multe feluri: fierte, prăjite sau coapte, fiind bază pentru foarte multe mâncăruri.
Vânăta sau pătlăgeaua vânătă este un adevărat izvor de vitamine și minerale pentru organismul uman. Conține 93% apă, fibre, mangan, molibden, potasiu, acid folic, vitamina K, cupru, vitamina B6, triptofan, vitamina C; magneziu, vitamina B3. În afară de faptul că au în compoziție vitamine și minerale esențiale organismului uman, vinetele mai conțin și fitonutrienți importanți cu efect antioxidant. Printre aceștia se numără compușii fenolici, precum acidul clorogenic și cafeic sau flavonoizii, precum nasuninul.
Vinetele ajută la menținerea sănătății cardiovasculare. În cadrul unui studiu de specialitate, când cobaii au consumat suc de vinete, au apărut efecte imediate — nivelul colesterolului, inclusiv al celui din pereții arteriali, a scăzut semnificativ, iar vasele de sânge s-au relaxat, permițând fluxului sanguin să circule mai bine. Aceste efecte pozitive se datorează fitonutrienților furnizați de vinete. Cercetătorii americani de la Serviciul de Cercetare în Agricultură au descoperit ca acidul clorogenic este cel mai puternic antioxidant din vinete, având o capacitate superioară de a combate acțiunea oxidativă a radicalilor liberi asupra celulelor, dar și de a reduce nivelul colesterolului rău LDL în sânge. Tot acidul clorogenic este și antimutagen (împiedică celulele sănătoase să sufere mutații și să devină cancerigene) și antiviral.
Magneziul și vitamina B ajută la combaterea stresului și conferă o stare psihică mai bună. O cură cu vinete ne scapă de insomnii și de stările de nervozitate. Consumul de vinete contribuie la energizarea organismului. Totodată, vitaminele A și C sunt cele care ajută la întărirea sistemului imunitar și, implicit, luptă și el împotriva radicalilor liberi. Prin conținutul mare de apă și fibre, vinetele conferă sațietate și reduc setea, proprietăți pentru care sunt recomandate a fi consumate mai ales în zilele toride. Având un conținut mic de calorii sunt recomandate și în pierderea kilogramelor în plus și la reglarea tranzitului gastrointestinal. Sucul obținut din vânătă este eficient în curățarea ficatului și a pancreasului.
Sunt un bun diuretic și un bun antiinflamator, fiind indicat celor care au probleme digestive și pentru prevenirea inflamațiilor și a bolilor cronice. Cercetătorii au descoperit că vinetele conțin cantități importante de fitochimicale numite antocianine, un tip de antioxidanți care protejează organismul împotriva cancerului, îmbătrânirii premature, inflamațiilor și bolilor neurologice. Diabeticii se pot bucura de gustul minunat al acestei legume, care conține numai 4 grame de zahăr la o cantitate de 100 de grame. În plus, sunt bogate în carbohidrați solubili și fibre care ajută la ținerea sub control a diabetului zaharat de tip 2.
Vinetele furnizează o bună parte din constituenții complexului de vitamine B, precum acidul pantotenic (vitamina B5), piridoxina (vitamina B6), tiamina (vitamina B1) și niacina (vitamina B3). Organismul are nevoie de acești nutrienți din surse externe, pentru metabolizarea eficientă a grăsimilor, proteinelor și a carbohidraților. Vinetele conțin și antioxidanți care protejează organismul împotriva radicalilor liberi și previn distrugerea membranelor celulelor, apariția cancerului, dar și a artritei reumatoide.
Nasuninul este un compus antioxidant care se regăsește în coaja vinetelor, având rolul de a preveni creșterea vaselor noi de sânge și a cantității de sânge în organism, atunci când o tumoră canceroasă încearcă să stimuleze acest proces pentru a se dezvolta. Fenomenul poartă numele de angiogeneză, iar nasuninul este un compus antiangiogenic și un chelator al fierului, fapt pentru care este recomandat consumul de vinete de către femeile aflate la menopauză. De aceea, deși coaja are un gust amărui, uneori mai accentuat, este recomandat să nu curățăm vinetele când le preparăm. Vinetele ocupă locul 2 după varză în prevenirea cancerului.
Frunzele vinetelor sunt folosite pentru: calmarea arsurilor de soare, abceselor și hemoroizilor. Ele se strivesc ușor și se aplică local având proprietăți antiinflamatorii și calmante.
Contraindicații în consumul de vinete:
Vinetele conțin o cantitate mică de nicotină. Din cauza conținutului ridicat de alcaloizi, substanțe care pot avea potențial alergen sau chiar pot duce la intoxicații, consumul de vinete este contraindicat persoanelor care suferă de gută, artrită, osteoporoză și alte boli inflamatorii. Pentru consum se aleg vinetele ajunse la maturitate, întrucât vinetele tinere au potențial toxic mai mare, conțin mai multă solanină. Din cauza conținutului de solanină, consumul trebuie să fie moderat în cazul copiilor.
ÎNAINTE DE A PUNE ÎN APLICARE SFATURILE NOASTRE, CONSULTAÅ¢I MEDICUL
