Două cutremure s-au produs marți în Vrancea. Primul seism, care a avut o magnitudine de 3,8 grade pe scara Richter, s-a produs la ora 01.53, la o adâncime de 40 de kilometri. Orașele cele mai apropiate de epicentru au fost Mărășești, la o distanță de 6 kilometri, Focșani la 21 kilometri, Tecuci la 22 de kilometri, Adjud la 25 kilometri și Onești, la o distanță de 51 de kilometri. Câteva ore mai târziu, respectiv la ora 04.52, Vrancea s-a cutremurat din nou. De această dată, seismul nu a fost la fel de puternic, având o magnitudine de 2,2 grade pe scara Richter. Cutremurul s-a produs la o adâncime de 33 kilometri.
În zona seismică Vrancea s-au produs, în ianuarie, mai multe cutremure, cu magnitudini între 3,2 și 4,3 grade pe scara Richter, cel mai puternic dintre acestea, cu epicentrul în județul Buzău, fiind înregistrat pe 4 ianuarie.
Atât inginerul Cornel Pîslaru, care a proiectat structurile de rezistență la blocurile din Focșani, cât și primarul Decebal Bacinschi, inginer constructor de meserie, dau asigurări că „nu trebuie să ne mutăm la rude”. Inginerul Pîslaru a declarat că structurile de rezistență ale blocurilor din Focșani nu sunt puse în pericol de cutremurele înregistrate în ultima perioadă. „Cutremurile acestea, chiar și cel de 5,9 grade, nu pun în pericol structura de rezistență a blocurilor. Cutremurele mari, din 1977, 1986 și 1990, au afectat doar partea nestructurală. 99 la sută dintre clădirile din Focșani sunt făcute după normative moderne, că așa ne-a fost norocul, să le construim după cutremurul din 1977. În Focșani nu avem blocuri cu pericol de prăbușire, nici măcar acelea dintre Lactobar și Agenția de voiaj sau de vizavi, două la număr. Acestea sunt făcute din cadre care sunt sensibile la cutremure, dar care nu pun în pericol structura de rezistență. Crapă tencuiala, dar nu există riscul de prăbușire”, a afirmat inginerul. În opinia sa, cele mai problematice blocuri din Focșani au fost L1 și L2, dar acum și acestea sunt sigure, fiind consolidate. Lucrările au durat 10 ani.
Inginerul Pîslaru a declarat că în subsolurile mai multor instituții publice din municipiu, cum ar fi Casa de Cultură sau Colegiul Unirea, sunt montați senzori care fac măsurători în caz de cutremur. „Forța G la proiectare a fost de 0,32, dar senzorii au măsurat în timpul cutremurelor 0,29. În anul 2013 a fost schimbat coeficientul la 0,40 forță G. Prin urmare, clădirile nu sunt puse în pericol. Este o poveste cum că după cutremurele astea mici urmează unul mare. Nimeni nu știe dacă va fi și când va fi. Oamenii nu trebuie să intre în panică. Nu este cazul să ne mutăm la neamuri”, a adăugat inginerul care a proiectat structurile de rezistență la blocurile din Focșani.
La rândul său, primarul Decebal Bacinschi a ținut să-i liniștească pe focșăneni. El a declarat că Focșaniul este singurul oraș din România construit la gradul 9 de seismicitate, măsurătorile inspectorilor în construcții fiind foarte drastice. Probleme ar putea apărea dacă au fost modificate structurile de rezistență de cei care au efectuat lucrări în apartamente. Potrivit edilului, administrația locală le-a cerut focșănenilor să anunțe dacă au făcut modificări în interiorul apartamentelor, pentru ca, ulterior, specialiștii să verifice dacă a fost afectată structura de rezistență ori nu. Surpriză însă! Nicio persoană nu a anunțat la primărie că a făcut modificări. „Modul cum sunt construite blocurie ne dă încredere că nu sunt probleme în caz de cutremur, chiar și ca cel din ’77. Asta dacă nu cumva s-a intervenit la structura de rezistență a blocurilor, că sunt care au mai spart un perete sau au mărit un gol de ușă. Am făcut apel la cetățeni, acolo unde s-a intervenit, să ia legătura cu noi, să trimitem experți să verifice și să constate dacă sunt defecțiuni sau nu (ale structurii de rezistență-n.r.). Dar, nicio persoană nu a luat legătura cu noi, deși nu-i sancționăm. Noi îi putem îndruma ce și cum să facă și cu cine să ia legătura pentru a remedia problemele, dacă există”, a susținut edilul.
Decebal Bacinschi a adăugat că blocurile construite înainte de 1977 sunt mai elastice, motiv pentru care apar fisuri în zidăria de umplutură. Sunt normale astfel de fisuri, susține primarul. În schimb, cele construite după 1977 sunt mai rigide. „Astfel de fisuri sunt normale, așa au fost proiectate blocurile să disipeze energia. Fisurile nu trebuie să sperie pe nimeni, deși senzația este neplăcută. Structura de rezistență nu este afectată dacă energia se disipează în zidurile de umplutură”, a conchis Bacinschi.
