Ediția: Vineri 3 Ianuarie 2025 Nr. 6787
Ediția: Vineri 3 Ianuarie 2025 Nr. 6787

Cinci comune şi două oraşe din Vrancea, fără bani de la bugetul central. Primarii pregătesc o petiţie către Guvern, Parlament şi Preşedinţie


Primarii vrânceni vor să trimită o petiție către Guvern, Parlament și Administrația Prezidențială în care să prezinte situația financiară a administrațiilor locale din județ. Primarul comunei Gugești, Vasile Vatră, președinte al filialei Vrancea a Asociației Comunelor din România, a cerut colegilor edili din județ să aprobe bugetele penrtru acest an și, ulterior, să fie întocmită o situație cu administrațiile care au primit sume mai mici decât în 2014 și au un deficit în acest an. S-a ajuns în această situație din cauza schimbării formulei de repartizare a sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale.

    Noua formulă de calcul a sumelor care se alocă de la bugetul central pentru echilibrarea bugetelor locale, aprobată de Parlament prin Legea Bugetului pentru 2015, asigură mai mulți bani către localitățile mai mici și mai puțini bani pentru comunele mari sau care au avut venituri proprii foarte mari în 2013. Edilul de la Gugești, Vasile Vatră (FOTO), a prezentat deja situația din Vrancea, care este una generală la nivelul comunelor din România, la o întâlnire cu ministrul Finanțelor, Darius Vâlcov și ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea. „Personal am prezentat situația din județul nostru și am fost împuternicit de colegii mei din țară să prezint cum stau lucurile. Le-am zis că la veniturile din 2013 trebuiau să fie luate în calcul doare cele de bază, cele permanente și nu alte venituri ocazionale. Domnul ministru Vâlcov mi-a dat dreptate că așa este și anume că veniturile ocazionale nu pot intra la veniturile stabilite pentru o comună. Ocazionalul este ocazional și nu poate intra în norma stabilită de dumnealor”, a spus primarul din Gugești, care este și președinte al filialei Vrancea a Asociației Comunelor din România.
    Vasile Vatră a adăugat că după o analiză la nivelul comunelor vrâncene, în perioda următoare, se va deplasa, din nou, la București pentru a prezenta situația comunelor vrâncene la Ministerul de Finanțe. El a arătat că, în Vrancea, sunt cinci comune care nu au primit niciun leu pentru echilibrare, Gugești, Golești, Vidra, Vulturu, Vânători dar și două orașe, Mărășești și Focșani. În total ar fi în jur de 18 primării care au primit mai puțini bani decât în 2014, din care cinci nu au primit deloc și două orașe. „Aceeași hârtie pe care o voi înainta Guvernului României, o voi depune la Parlamentul României, la comisia de buget finanțe, la domnul Viorel Ștefan și aceeași hârtie o să i-o înaintez președintelui țării. O să îi arat în mod special domnului președinte că l-au dus în eroare consilierii dumnealui și este o lege discriminatorie a localităților din țară. Noi vom depune această petiție și conform legii petițiilor, în termen de 30 de zile vor trebui să ne dea răspuns și Guvernul și Parlamentul și Președinția. Dacă ei vor să respectăm noi legea și ei trebuie să o respecte”, a adăugat primarul Vatră.

   Ideea bună, aplicarea dezastruoasă

    Noua formulă prin care se calculează sumele alocate pentru echilibrarea bugetelor locale nu ține cont de realități. Deși ideea este bună, ca o localitate să aibă un buget minim pentru funcționare, aplicarea ei este dezastruoasă în cazul anumitor localități. De exemplu, sunt localități din Vrancea care au avut încasări foarte mari în 2013 de pe urma investițiilor în centrale fotovoltaice sau eoliene. Însă banii au fost doar pe hârtie pentru că afacerile au dat ulterior faliment și investitorii au plecat. Așa că, la acest moment, sunt comune care au veniturile locale la jumătate față de acum doi ani.
    În plus, primarul Vatră a arătat că nu poate obliga cetățenii și agenții economici să plătească taxele și impozitele locale încă din luna ianuarie doar pentru a asigura banii de funcționare ai primăriei. „Am să vă dau un singur exemplu și mă voi referi strict la situația comunei mele, dar sunt foarte multe localități în Vrancea și în țară. Comuna Gugești a primit zero lei. În luna ianuarie am de dat salarii, am de plătit iluminat public, iluminatul primăriei, programe, naveta profesorilor și alte mici cheltuieli. Dacă în această lună cetățenii comunei și persoanele juridice nu vin să plătească impozitul la primărie, automat nu pot funcționa. Această chestie se repetă la luna următoare până se va rezolva această situație. Eu nu vorbesc acum de dezvoltare, vorbesc de funcționarea reală a localităților”, a adăugat primarul Vatră. El a explicat că sunt primării unde, dacă nu sunt încasări în această lună, nu vor exista bani pentru achitarea facturilor curente, pentru plata salariilor.

    Dezlipiți de la Consiliul Județean și alipiți la Guvern

    Vasile Vatră spune că modul actual de repartizare a sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale reprezintă o „încălcarea gravă a legii de funcționare a administrației publice locale”. Deși se vorbea despre descentralizare, în fapt se ajunge la o mai mare centralizare. Åži la certuri între primarii care nu au primit bani și cei care au primit bani pe care nu vor avea cum să îi cheltuiască.  „Fac un apel la colegii primari să nu se certe între ei. Fiecare a primit în dreptul lui, a fost o formulă de calcul și au primit bani, nu e vina lui că a primit bani mai mulți”, a spus Vasile Vatră.
    Acesta a explicat că, prin noua metodă, primăriile depind direct de Ministerul Finanțelor și, implicit, de Guvern. A fost o dezlipire de Consiliul Județean și alipire direct Guvernului României. „Acum primăriile sunt subordonate direct Guvernului României și Ministerului Finanțelor, ceea ce nu este normal. Ei trebuiau să fie mult mai atenți cu localitățile mici și să le repartizeze sumele de care aveau nevoie. Ai nevoie de un leu, îți dau un leu, ai nevoie de o sută de mii, îți dau cât ai nevoie. Le-au dat acum o grămadă de bani și mulți nu știu ce să facă cu ei. Nu vor reuși să cheltuiască banii și în decembrie 2015 le vor lua banii înapoi. Sunt o grămadă de proceduri și nu pot să le facă”, a afirmat primarul comunei Gugești.
    Soluția prezentată de Filiala Vrancea a Asociației Comunelor este ca la nivelul Consiliului Județean să fie realizată o analiză cu sumele necesare pentru fiecare localitate. Atunci se va vedea de câți bani este nevoie pentru funcționarea administrațiilor locale. „Soluția este următoarea: Fiecare președinte de Consiliu Județean să facă analize pe fiecare localitate în parte și Finanțele Publice la fel. Să vadă câți bani trebuiesc pentru funcționare în raport cu numărul de salariați și cerințele comunei în raport cu mărimea comunei intravilan și număr de populație. Trebuiesc făcute strategii de dezvoltare pentru fiecare localitate în parte. Nu se pot rupe instituțiile de cetățean”, a precizat primarul Vasile Vatră.

   112 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale

    Noua formulă de calcul a sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale a fost aprobată prin Legea bugetului de stat pentru 2015. Intenția era ca fiecare localitate să aibă un buget minim pentru ca instituțiile administrației locale să funcționeze în cursul anului. De exemplu, legea prevede că o comună are nevoie de minim 1,5 milioane lei pentru un an de zile. Primăriile care nu au venituri proprii suficiente primesc bani de la bugetul de stat pentru echilibrare. Finanțiștii au luat 2013 ca an de referință în calcularea veniturilor proprii. Sumele alocate pentru echilibrarea bugetelor locale au fost publicate, la sfârșitul săptămânii trecute, în Monitorul Oficial.
La bugetul județului au fost alocate 8,47 milioane lei, iar pentru echilibrarea bugetelor locale s-au repartizat 112,2 milioane lei. Aproape jumătate din această sumă, 50,9 milioane lei au fost alocate bugetului județului. De asemenea, Vrancea a primit 5,06 milioane lei, reprezentând sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, rămase după asigurarea limitelor de venituri proprii.

11 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?