Două cutremure la o adâncime mică. Primul, de 5,7 grade, la o adâncime de 39 de kilometri, produs pe 22 noiembrie, a fost resimțit foarte puternic și a produs pagube la unele locuințe, clădiri publice și chiar infrastructura stradală. Al doilea, de 4,4 grade, a avut loc duminică seara, la ora 23.04, la o adâncime și mai mică, de 38 de kilometri. Oamenii au început să se întrebe dacă nu cumva aceste cutremure au legătură cu exploatările de gaze și petrol.
Oficial, în Vrancea nimeni nu caută gaze de șist. Dar caută și exploatează petrol și gaze. În urmă cu peste doi ani, Monitorul de Vrancea publica un articol intitulat „Dallas-ul se mută în Vrancea!”, în care se arăta că: „Prospecțiunile geologice pregătite de companiile petroliere îi sperie pe locuitorii comunei Fitionești. Oamenii sunt nemulțumiți de efectele pe care le-ar avea asupra pânzei freatice construirea unor sonde chiar în centrul comunei și vor să reclame acest caz la Agenția de Protecția Mediului. Deocamdată, compania petrolieră a închiriat câteva grădini ale sătenilor pentru care a plătit bani frumoși, 2000 lei/ 1000 metri pătrați. Județul Vrancea a devenit una dintre cele mai importante regiuni din România în care se fac prospecțiuni geologice de către marile companii petroliere. OMV Petrom și Rompetrol au încheiat contracte cu firme specializate care fac prospecțiuni pentru a estima care este nivelul zăcămintelor de petrol din diverse zone. Cele mai importante puncte de interes pentru cele două companii sunt Adjud, localitățile din nord-estul județului, Focșani, Greșu și Nereju. În regiunea Adjudului, Petrom a descoperit un zăcământ cu un volum zilnic de 130.000 de metri cubi de gaze naturale.” Între timp, zona de la Fitionești a intrat în conservare pentru că prospecțiunile nu au răspuns așteptărilor companiilor. La Burcioaia sunt însă exploatate gaze.
În noiembrie 2013, cotidianul nostru scria, în articolul intitulat „OMV Petrom continuă prospecțiunile petroliere în Vrancea” : „Compania Hunt Oil Company of Romania, subsidiară a grupului petrolier american Hunt Oil, vrea să cumpere servicii de foraj petrolier în valoare de până la 25 milioane de lei (5,6 milioane de euro). Lucrările urmează să fie derulate în Adjud, iar costurile sunt estimate între 22 milioane de lei și 25 milioane de lei, potrivit unui anunț al companiei”.
Pe 7 octombrie 2013, financiarul.ro publica un articol în care era analizată legătura dintre exploatările petroliere și seisme. „Răspunsul a fost însă oferit de președintele Consiliului Județean Galați, Nicolae Bacalbașa care în emisiunea din 3 octombrie de la Antena 3 declara: „acolo mai este o exploatare de petrol unde se pare că se bagă sub presiune apă sărată. Este un model absolut similar gazelor de șist, care sunt renumite pentru microcutremurele pe care le produc.”. Un adevăr cunoscut de întreaga clasă politică, administrativă și de afaceri „scăpat”, din greșeală, de Bacalbașa în respectiva emisiune. Chiar dacă ulterior acesta a încercat să dreagă busuiocul (răspunzând la întrebarea explicită a moderatorului: „Domnul președinte, ca să scurtăm… una peste alta, de ce ați spus asta cu gazele de șist? „) declarând: „Nuuuuuuuuuuu, Doamne ferește, am amintit despre introducerea apei sărate ca tehnică de fracturare pentru creșterea producției, acolo de gaze, aicea de hidrocarburi, care sigur că în sine poate nu ar produce evenimente foarte grave, dacă nu ar fi și alți factori cumulați.” Teza lansată de președintele CJ Galați este confirmată și de Gheorghe Mărmureanu, fostul director al Institutului pentru Fizică Pământului, care susținea că de vină sunt injectările cu apă cu sare pentru a scoate petrolul. „În zonă se extrage petrol și probabil este folosită apă cu sare sub presiune pentru creșterea producției de petrol. În momentul în care introduci apa, se produc niște rupturi, care declanșează seisme”.
ARTICOLUL INTEGRAL poate fi citit accesând http://www.financiarul.ro/2013/10/07/cutremurele-romanesti-cauzate-de-inceperea-exploatarii-gazelor-de-sist/
Oficial, nici la Galați nu sunt exploatate gaze de șist, dar gălățenii au fost îngroziți de sutele de mici cutremure produse anul trecut și pentru care autoritățile nu au oferit nici acum o explicație.
Într-o analiză complexă a cutremurelor produse în România în ultimii 200 de ani, agenția AGERPRES menționa: „Cauzele producerii cutremurelor în România sunt tectonice, în Vrancea fiind o zonă particulară, concentrată, cu seisme de adâncime mare, iar în restul teritoriului se desfășoară o activitate de suprafață, cu cutremure produse la adâncime mică, de 30-40 de km.” Ori ultimele două cutremure din Vrancea au fost la adâncime de până în 40 de kilometri. De altfel, aflat în direct la o televiziune imediat după producerea cutremurului din 22 noiembrie, directorul științific al Institutului Național de Fizică a Pământului (INFP), Mircea Radulian, refuza să creadă informația reporterului preluată de pe site-ul INFP, conform căreia sesimul se produsese la o adâncine de 39 de kilometri, Radulian afirmând atunci că trebuie să fie o eroare la mijloc. Nu a fost însă.
„Oare are legătură cu sondele care exploatează în zona Fitionești ?”
Imediat ce știrea privind producerea unui cutremur, duminică searaă, a fost postată pe site-ul Monitorul de Vrancea, oamenii au început să comenteze și mulți dintre ei se întreabă dacă nu cumva seismele de suprafață din ultima vreme, care nu sunt specifice zonei noastre, nu au legătură cu exploatările de petrol și gaze. „Oare are legătură cu sondele care exploatează în zona Fitionești ?”, se întreabă Ana. Un alt cititor se întreabă dacă s-a mutat Galațiul în Vrancea, în timp ce o altă persoană a scris că „s-a cutremurat destul de tare și cred că are o legatură și Fitioneștiul, da, Vrancea era și este zonă seismică, dar epicentul acestor cutremure e in regiunea Vrâncioaia nu la Mărășești. De când a devenit Mărășeștiul zonă seismică. E posibil să se repete istoria de la Galați si în Vrancea. De ce nu spune nimeni nimic pe acestă temă”. O altă persoană scrie că „trebuie făcut ceva pentru că nu e în regulă ce se întâmplă…”.
Orașele cele mai apropiate de epicentrul seismului de duminică au fost Mărășești (6 km), Tecuci (21 km), Adjud (22 km), Focșani (24 km) și Onești (49 km).
Exploatarea gazelor de șist, cauza cutremurelor tot mai dese?
Specialiștii în geofizică spun că poate exista o legătură între cutremure și exploatarea gazelor de șist, dar nu în toate cazurile. Potrivit site-ului ziare.com, cercetările specialiștilor în seismologie arată că activitatea industrială a oamenilor, în principal injectarea apei în sol, tehnica prin care se exploatează gazele de șist, poate fi responsabilă de cutremurele care apar tot mai des în lume. Specialiștii americani sunt îngrijorați de faptul că în SUA s-au produs peste 300 de cutremure de cel puțin 3 grade între anii 2010 și 2012. Numărul lor este ingrijorător, căci în perioada 1967-2000 s-au produs doar 21 de evenimente seismice pe an. Experții au constatat că numărul mare de cutremure s-a produs în zone în care apa folosită în scop industrial a fost introdusă în puțuri de mare adâncime. O mare cantitate din această apă este un produs secundar al procesului de prelucrare a petrolului și gazelor. Specialistul în geofizică William Elsworth spunea că această activitate poate da naștere cutremurelor, însă nu în toate cazurile.
Opinia publică din România așteaptă o mai mare transparență în privința exploatărilor de orice natură, atât din partea autorităților statului, cât și din partea companiilor.
