Anotimpul rece crește predispoziția apariției depresiei sezoniere, însă tulburările afective sezoniere sunt și un semn al unei depresii majore sau al unei tulburări bipolare, conform Asociației Americane de Psihiatrie. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, depresia afectează la nivel mondial aproximativ 350 de milioane de oameni, fiind o afecțiune care încă se confruntă cu prejudecățile unei societăți în care stigmatul bolii mentale împiedica mii de pacienți să urmeze tratamentul corespunzător, care începe de fiecare dată cu o vizită la medic.
Anotimpul rece crește predispoziția apariției depresiei sezoniere, ținând cont și de faptul că Asociația Americană de Psihiatrie consideră că tulburările afective sezoniere sunt, de fapt, un semn al unei depresii majore sau al unei tulburări bipolare, potrivit unui comunicat. Astfel că, majoritatea celor care prezintă tulburări afective sezoniere suferă de tulburări depresive majore, iar un procent de 20% au deja sau pot dezvolta tulburări bipolare.
Depresia sezonieră afectează mai mult femeile decât bărbații și apare de obicei după vârsta de 20 de ani. Simptomele specifice încep prin greutate la trezirea de dimineață, somnolență pe parcursul zilei, dificultatea de a suporta temperaturi scăzute, nevoia de a mânca mai mult în special carbohidrați și fast food, retragerea în sine, evitarea activităților amicale, sociale și chiar familiale, dificultate în concetrarea atenției și realizarea eficientă a sarcinilor zilnice, tendința de a dormi mai mult, dar fără creșterea nivelului de energie și de aici lipsa motivației și tendința spre amânare.
Tot din acest context derivă și simptomele complexe ce se agravează pe măsură creșterii stării de angoasă și anume: anxietatea, starea permanentă de tristețe, izolarea față de cei din jur, pierderea încrederii în sine sau pesimismul. În următoarea etapă apar schimbări la nivelul organismului, precum durerile frecvente de cap, de stomac, amețeală, insomniile sau hipertensiunea. Toate acestea sunt semnele unei afecțiuni reale ce nu trebuie neglijate, întrucât netratarea lor poate avea efecte negative pe termen lung, inclusiv transformarea într-o depresie cronică.
Sistemul nervos este cel care provoacă dereglările conexe depresiei, ceea ce explică faptul că procesul de comunicare nu mai este unul la fel de activ și eficient la persoanele afectate, conducând la izolarea socială. De asemenea, un factor important îl constituie și experiențele personale sau profesionale nefaste, traume recente sau mai vechi netratate, care întăresc instalarea depresiei și pun atât sănătatea fizică, dar și pe cea psihică în stand-by.
Unii cercetători încadrează expunerea la lumină ca o variabilă importantă în ipoteza de apariție a depresiei în sezonul rece. Astfel, cu cât oamenii se expun mai mult la lumină, cu atât corpul va produce mai multă melatonină, cea responsabilă pentru asigurarea unui somn liniștit și suficient de îndelungat pentru a menține persoanele energice. Totodată, în perioada rece a fost indentificat și un nivel mai scăzut al serotoninei în organism, substanța hormonală al cărei nivel scăzut poate induce activarea anxietății.
Schimbările anotimpului ce modifică programul de somn și modul de desfășurare a activităților, în funcție de durată mai scurtă a zilei și a luminii, precum și schimbarea ceasului biologic, care obligă persoanele să se trezească mai devreme cu o oră, sunt alți factori ce dereglează ritmul normal al organismului și pot conduce la apariția depresiei.
Fiecare caz de depresie diferă în funcție de simptomele și cauzele apariție acesteia, iar în consecință tratamentul este implicit distinct de la o persoană la alta. Medicul psihiatru este singurul în măsură pentru a identifica acești factori, astfel încât tratamentul urmat să fie unul eficient pentru tratarea depresiei.
ÎNAINTE DE A PUNE ÎN APLICARE SFATURILE NOASTRE, CONSULTAÅ¢I MEDICUL
