Specialiști în domeniul schimbării climatice au prezentat un tablou apocaliptic din punct de vedere meteorologic pentru următoarele decenii – intensificarea turbulențelor, episoade polare și caniculare extreme și valuri oceanice uriașe – la un Congres încheiat joi, la Montréal.
După aproape zece ani de la intrarea în vigoare a Protocolului de la Kyoto, care viza reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, problema nu mai este să se afle dacă va avea loc încălzirea Terrei. „Aceasta (încălzirea) este ireversibilă, iar populația mondială continuă să crească. Este necesar să ne adaptăm”, subliniază Jennifer Vanos de la Universitatea Texas Tech.
În primul deceniu al secolului al XXI-lea temeratura medie de la suprafața planetei a crescut cu 0,47 grade Celsius. O creștere cu un grad generează 7% mai mulți vapori de apă în atmosferă și – cum evaporarea este motorul care pune în mișcare fluxurile în atmosferă – este de prevăzut o accelerare a fenomenelor meteorologice. Această accelerare este de prevăzut cu atât mai mult cu cât scenariile reținute de către comunitatea științifică privilegiază o creștere cu două grade a temperaturii medii la suprafața Terrei până în 2050. „Norii se vor forma mai ușor, mai rapid, iar ploile vor fi mai puternice”, generând inclusiv mai multe viituri, notează Simon Wang de la Universitatea Utah State.
În general, relevă acest cercetător american, creșterea temperaturii va avea „un efect de amplificare asupra climatului așa cum îl cunoaștem noi în prezent”. Episoade de frig puternic – ca vortexul polar care s-a abătut în această iarnă asupra unei părți importante a Americii de Nord – vor fi mai marcate, mai extreme, la fel ca și valurile de căldură și perioadele de secetă, adaugă el. Provocarea meteorologilor este, deci, ca de-acum să includă „forța suplimentară” creată de încălzirea globală în modelele de previzionare care devin tot mai complexe, afirmă Wang.
