Rezultatele primei repartizări computerizate confirmă, și anul acesta, că liceele cu cele mai mici medii de admitere înregistrează rezultate dezastruoase la bacalaureat, în timp ce acolo unde se intră cu medii mari sunt cele mai bune rate de promovare a acestui examen. Potrivit legislației în vigoare, în învățământul liceal se pot înscrie și elevii care au obținut medii sub 5 la evaluarea națională.
Astfel, în unele licee din toată țara s-a intrat, și anul acesta, cu medii mai mici chiar de 3. Originile acestei realități sunt în 2009, când a fost introdusă evaluarea națională, ale cărei note sunt luate în calcul la intrarea în liceu fără examen. Măsurile luate acum cinci ani au avut, potrivit inițiatorilor, un rol social: niciun copil să nu rămână pe stradă și, chiar cu note de 2, 3 sau 4, să fie admiși în liceu. Cum se traduce în cifre, astăzi, acest rol? După prima repartizare computerizată, peste 15.000 de elevi au fost admiși la liceu cu medii sub 5.
Clasamentul alcătuit după cea mai mică medie de admitere la liceu pare să fie, și în 2014, copia celui privind promovarea la bacalaureat. Mai exact, în liceele unde s-a intrat cu medii mari, ratele de promovare a bacalaureatului au fost printre cele mai bune, în timp ce unitățile școlare care au primit elevi cu medii foarte mici au avut un număr extrem de mic de absolvenți care au promovat așa-numitul examen al vieții. În București, de pildă, pe locurile 1 și 2 în topul după ultima medie de admitere sunt colegiile „Sfântul Sava” și „Gheorghe Lazăr”. La bacalaureatul de anul acesta, cele două colegii au avut printre cele mai bune rezultate din țară: un singur respins din 248 de candidați, respectiv șapte din 277.
La polul opus, cele mai mici medii de admitere în București s-au înregistrat la liceele tehnologice „Dimitrie Gusti” (2,52) și „Petru Poni” (2,50) și la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară „Dumitru Moțoc” (2,50). Rezultatele la bacalaureatul de anul acesta, foarte slabe: 23 de promovați din 309 candidați la „Dimitrie Gusti”, 19 din 183 la „Petru Poni” și 26 din 162 la „Dumitru Moțoc”. Așa stând lucrurile, se poate concluziona că elevii intrați în liceu cu medie de repetenție nu pot recupera, în patru ani, lipsurile din cei opt de învățământ primar și gimnazial. Lipsuri care, în intervalul 2010 -2013, au crescut la circa 209.000 numărul celor care nu au promovat bacalaureatul, potrivit statisticilor Ministerului Educației.
Pentru a-i ajuta pe cei care nu au luat bacalaureatul, statul a pregătit două măsuri: încă o sesiune de examen și meditații gratuite la proba sau probele de bacalaureat nepromovate. „În cazuri temeinic justificate, se poate organiza o sesiune de bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului educației naționale (…) În situația în care absolvenții studiilor liceale nu au susținut, nu au promovat examenul național de bacalaureat, aceștia pot beneficia de cursuri de pregătire pentru examenul de bacalaureat, organizate la nivelul unităților de învățământ liceal, precum și la nivelul instituțiilor de învățământ superior acreditate”, prevede, astfel, recenta ordonanță de modificare a Legii educației.
Cât vor putea recupera, în câteva luni de meditații, candidații fără diplomă de bacalaureat? Retorică sau nu, întrebarea are, cu siguranță, un răspuns în faptul că intrarea la liceu a devenit, de ani, o formalitate.
