„Falsificatorii de vinuri au ajuns fete mari prin noul Cod Penal”, au arătat reprezentanții Ministerului Agriculturii la ședința de ieri a Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, organizată la Jariștea, unde a fost discutată noua lege a viei și vinului. Reprezentanții viticultorilor au arătat că este nevoie de o lege nouă, modernă, care să protejeze producătorii de vinuri în fața falsificatorilor sau producătorilor de diverse băuturi care seamănă cu vinul. Viticultorii au vorbit și despre băuturile fermentat liniștit, celebrele BFL care îi falimentează pe viticultori, dar și de noile băuturi, berile cu diferite arome care fac o concurență neloială și despre care nu se știe cum sunt produse. În urma discuțiilor de ieri s-a luat decizia înființării unei subcomisii de anchetă la nivelul Comisiei pentru Agricultură care să se ocupe de aceste băuturi periculoase pentru sănătatea oamenilor. „Doar existența acestor BFL-uri creează posibilitatea de a falsifica băuturile și de a produce băuturi periculoase pentru sănătatea publică. Îmi iau angajamentul în numele grupului PSD că vom reglementa acest aspect”, a spus deputatul Liviu Harbuz, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură. .JPG)
Liviu Gheorghe
„Falsificatorii de vinuri au ajuns fete mari prin noul Cod Penal”, au arătat reprezentanții Ministerului Agriculturii la ședința de ieri a Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților organizată la Jariștea unde a fost discutată noua lege a viei și vinului. A fost una dintre problemele dezbătute la ședința din sala Căminului Cultural unde au fost prezenți deputați, reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole, conducerea Prefecturii, a Consiliului Județean, reprezentanți ai companiilor Vincon, Vinexport Trade Mark, Crama Oprișor.
Invitații au subliniat importanța noii legi nu doar pentru podgorenii vrânceni ci pentru supraviețuierea viticultorii din România. Legea care funcționează acum este depășită, cum este cazul falsificării băuturilor, nu mai corespunde regulamentelor europene și, pe alocuri, chiar îi încurcă pe producătorii de vinuri. Invitatul special la ședință, profesorul Valeriu V. Cotea a arătat că viticultura românească are nevoie cât mai repede de noua lege a viei și vinului. „Această lege este o prioritate pentru că legea de acum este depășită. Acum este un vid legislativ. Trebuie o lege simplă și pe înțelesul tuturor”, a subliniat profesorul. Acesta a arătat că România trebuie să se lupte pentru tradițiile naționale în fața instituțiilor europene și a dat exemplul Greciei, care obținut derogări pentru vinul Retsina, un vin aromat cu rășină de pin mediteranean. O asemenea atitudine ar trebui să aibă oficialii români atunci când vine vorba despre vinul pelin. „Vinul pelin este un vin tradițional românesc, trebuie tratat ca un vin aromatizat cu pelin și nu cu un extract”, a explicat profesorul Cotea.
Noul Cod Penal dă liber falsificatorilor de vinuri
Una dintre problemele cu care se confruntă viticultorii este cea a vinurilor falsificate. Constantin Filat, inspector la Inspecția de Stat din cadrul Ministerului Agriculturii, a declarat în cadrul ședinței că nu mai puțin de 54 de dosare penale întocmite în cursul anului trecut de inspectori și-au pierdut obiectul odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal. Acesta prevede că falsicarea, cum ar fi adăugarea de apă sau alte substanțe în vin, trebuie să fie vătămătoare sănătății pentru a fi considerată infracțiune. Ori, acest lucru depășește competențele inspectorilor de la Direcția Agricolă. „Falsificatorii de vinuri au ajuns fete mari prin noul Cod Penal”, au arătat reprezentanții Ministerului Agriculturii. Constantin Filat a arătat că o altă problemă este la producătorii de BFL care au fost depistați că folosesc îngrășământ complex npk, o combinație de azot, fosfor și potasiu, la producerea băuturilor.
Problema BFL-urilor urmează să fie discutată la o subcomisie de anchetă pentru aceste băuturi care să fie înființată în cadrul Comisiei pentru Agricultură. „Comerțul cu BFL a creat anumite distorsiuni atât în piață, iar eu mă gândesc serios și la sănătatea consumatorilor pentru că avem obligația de a susține un comerț în interesul și pentru protecția consumatorilor. Este un aspect important, iar eu mă declar împotriva acestor BFL-uri. Mă voi preocupa de acest lucru”, a declarat deputatul Liviu Harbuz.
Acesta a arătat că doar existența BFL-urilor „creează posibilitatea de a falsifica băutirile și de a produce băuturi periculoase pentru sănătatea publică”. Deși a recunoscut că sunt interese comerciale în spatele susținerii acestor băuturi, din moment ce a fost redusă acciza pînă la 10 euro de la 100 euro/hectolitru, deputatul spune că vor fi căutate soluții pentru reglementarea acestor băuturi. „Îmi iau angajamentul în numele grupului PSD că vom reglementa acest aspect”, a spus Liviu Harbuz.
Acest aspect a fost discutat și de subprefectul Cristi Misăilă care a explicat că este nevoie de o lege specială pentru celelalte băuturi precum BFL, bere. În acest context, subprefectul a arătat că, la propunerea președintelui Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, Marian Oprișan, a fost elaborat un act normativ care reglementează producerea de BFL. Însă acest lucru nu a făcut decât să îi determine de afaceriști să se orienteze către alte tipuri de băuturi. Așa au apărut berea plată cu diferite arome. Producerea acestei băuturi este legală în acest moment, iar producătorul vrâncean care o produce a realizat anul trecut peste șase milioane de litri din această licoare. „De aceea este nevoie de o lege care să reglementeze producerea de băuturi alcoolice”, a subliniat subprefectul.
.JPG)
Corina Nedelcu-director VINCON
Propunerile viticultorilor vrânceni
Viticultorii vrânceni au făcut propuneri de modificare a Codului Fiscal, a legislației referitoare la acordarea de subvenții în agricultură dar și amendamente la proiectului legii viei și vinului. Directorul Direcției Agricole, Petra Ochișor a menționat că una dintre propuneri se referă la modificarea Codului Fiscal pentru scoaterea micilor producători de vinuri liniștite din categoria „operatori economici”. „Propunem definirea acestora ca «producători persoane fizice care, în baza carnetelor de viticultori pot desfășura activități în domeniul producției și comercializării vinurilor, în limita cantității de 1000 hectolitri»”, a arătat directorul Ochișor.
O altă propunere se referă la modificarea legislației referitoare la carnetul de viticultor astfel încât toți producători de struguri să fie obligați să realizeze o evaluare a producției de struguri de vin în două perioade ale anului, respectiv 1-10 iunie și 1-10 august. De asemenea, se propune evidențierea în carnetul de viticultor a întregii producții de struguri și vin, inclusiv cea rămasă în gospodăria proprie.
De asemene, au fost făcute propuneri și în ceea ce privește falsificarea vinurilor. Astfel, prin aceste amendamente, falsificarea ar trebui să fie considerată practică nepermisă pentru a fi încadrată ca infracțiune. „Înșelăciunea prin punerea în consum și/sau comercializarea produselor vitivinicole care au făcut obiectul practicilor prevăzute de prevederile art. 21, precum și expunerea spre vânzare a acestora, cunoscând că au fost obținute prin practici nepermise”, este modificarea propusă de viticultorii vrânceni.
.JPG)
Gabriel Onceanu-Crama Oprișor
Propuneri pentru vinul păstrat în custodie
Inginerul Manole Toader de la Federația Viticultorul a arătat că una dintre problemele cu care se confruntă proprietarii de vii din Vrancea este cea a vinului care se află în custodie la antrepozitele fiscale. De aceea, a arătat inginerul Manole, viticultorii vrânceni propun modificarea Codului Fiscal astfel încât viticultorii care dețin cantități de vin liniștit în custodie la un antrepozit să îl poată comercializa fie către același antrepozit, către alte antrepozite fiscale sau către agenți economici de profil. Astfel se pot introduce cantități importante de vin într-un circuit comercial legal, din care bugetul de stat ar putea câștiga sume importante.
Viticultorii mai cer extinderea programelor de reconversie și pentru înființarea de noi plantații viticole destinate producerii strugurilor de masă, de această dată, nu doar pentru vin. O altă modificare propusă se referă la întărirea rolului Inspecției de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, organismul guvernamental abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea calității și conformității produselor vinicole destinate consumului uman.
