Felul în care arată în prezent municipiul Focșani este o moștenire, în mare parte, a sistematizării din perioada comunistă. Modernizările din acea epocă au vizat construcția ansamblului arhitectural din Piața Unirii și lărgirea unor artere de circulație, în acord cu prognozele de creștere a traficului de la acea vreme. Istoricul Florin Marian Dîrdală, de la Arhivele Naționale – filiala Vrancea, a studiat în amănunt documentele vremii și ne invită la o incursiune în trecut, pentru a vedea cum a început modernizarea vechiului târg al Focșanilor.
După ce Vrancea a stat o perioadă, destul de grea și păguboasă, în subordinea Regiunii Galați, județul a început să beneficieze de mai multă atenție de la forurile centrale din perioada comunistă și de mai multe fonduri, context favorabil în care s-a trecut la ample modernizări urbanistice.
Unul dintre simbolurile Focșaniului este ansamblul arhitectural din Piața Unirii, numită în trecut Piața Libertății sau Munteni, împreună cu Palatul administrativ, Biserica „Sf. Ioan Botezătorul”, Ateneul Popular, Hotelul Unirea, Monumentul Unirii, Grădina Publică și Bulevardul Unirii. Forma urbanistică de dinainte de modernizarea cu fonduri eruopene a Peții Unirii, fusese realizată între anii 1968-1976. „Desenul acestui tablou citadin a început cu mult timp în urmă, o dată cu înființarea Mănăstirii «Sf. Ioan», acum patru secole în urmă, a continuat cu ridicarea vechiului sediu al Primăriei Comunale pe la finele secolului al XIX-lea, apoi cu Ateneul Popular în 1925, Borna de Hotar la 1931 și după 1968 cu celelalte obiective, de așa-zisă inspirație comunistă, regim care a dat centrului orașului Focșani înfățișarea cunoscută nouă, celor de azi”, spune arhivistul Florin Dîrdală.
În 1968, un colectiv de arhitecți băcăuani, alcătuit din Cezar Lăzărescu, Mircea Ochinciuc și Radu Tiganco, a supravegheat construirea sediului Comitetului Județean al PCR Vrancea, în prezent Palatul Administrativ. Sub această clădire au fost găsite, la vremea în care au început săpăturile pentru fundație, două hrube, care au fost ulterior demolate. Iată ce conțin actele vechi ale Departamentului de Proiectări Bacău: „Sediul Politico- Administrativ al județului Vrancea va fi amplasat în Piața Unirii, unde va fi ridicată o construcție alcătuită din două corpuri, unul cu subsol, parter și două nivele, iar celălalt cu subsol, parter și șase etaje. Amplasamentul viitoarei construcții va fi situat pe fosta albie a râului Milcov, terenul de fundare fiind alcătuit din alternanțe de straturi aluvionare, nisip fin, pietriș, prafuri. La începerea lucrărilor de săptură s-au găsit pe amplasament două hrube adânci de aproximativ 5 și 7 metri, care nu se vor conserva, trebuind a fi demolate”.
Pentru construcția actualului Palatul Administrativ nu a fost nevoie să se facă demolari din fondul locativ, se arată în documentele vremii, singurele sacrificate fiind o brutărie și două magazii. Construcția noului sediu a fost direct legată de clădirea Consiliului Municipal. Accesul a fost proiectat să se facă printr-o curte de onoare, în fața sediului, pentru oficiali, iar pentru funcționari și public printr-o a doua intrare. Totodată, din biroul Primului Secretar și al Primului Vicepreședinte se putea accede pe o logie cu caracter oficial, care se folosea în cadrul unor întruniri și mitinguri organizate în Piață.
Cum a fost construit Bulevardul Unirii
Construcția Palatului Administrativ este realizată repede, în mai puțin de doi ani, dar vechii lideri ai Vrancei nu erau încă mulțumiți. Se va trece și la lărgirea unor artere de circulație, cum este cazul străzii Mari a Unirii, în 1971, proiect realizat de Institutul de Proiectare Bacău.
Modernizarea presupunea construirea unei străzi noi, în lungime de 350 de metri liniari, cu o lățime a părții carosabile de 14 metri, cu 4 benzi de circulație. „Datorită faptului că în Piața Unirii din Focșani s-a construit sediul administrativ al Consiliului Popular Județean Vrancea, localul nou al Miliției Focșani (clădirea Federalcoop de azi, n.r.) și este în curs de execuție noul hotel cu opt nivele, iar în cursul anului 1972 urmează a se construi pe stânga Piața Unirii, iar pe dreapta blocuri cu magazine la parter, este necesar a se construi și moderniza arterele de circulație ce vor deservi aceste construcții. Astfel, vechiul traseu al străzii Mari se va abandona, pentru că s-a prevăzut ca blocurile cu magazine să fie construite pe acest traseu”, se arată în Memoriul General al acestui proiect.
Traseul vechi al străzii Mari a Unirii, ce începea de la Big-ul de azi, era întortocheat, având partea carosabilă lată de 7 m și două trotuare înguste, de 1-1,50 metri. Prin sistematizarea centrului orașului Focșani și prin construirea noilor blocuri, acest traseu a fost abandonat și desființat, iar construcțiile vechi existente au fost demolate.
Noua arteră, Bulevardul Unirii de azi, era prevăzută cu o lățime a părții carosabile de 14 metri, spații verzi late de 1,75 metri de o parte și de alta. Pe partea stânga a străzii a fost proiectat un trotuar lat de 2,25 metri, întrucât pe această parte nu erau construcții și, deci, va fi o circulație mai redusă, în timp ce pe partea dreaptă a fost proiectat un trotuar lat de 3 metri, întrucât pe aici urmau să se construiască blocuri cu magazine la parter și, deci, era așteptată o circulație pietonală mai intensă.
Câte mașini treceau prin centrul Focșaniului în anii 70?
Meticuloșii funcționari comuniști au analizat la acel moment cu mare atenție și posibilul tranzit auto pe noua arteră de circulație. Conform recensământului vehiculelor din 1970, a rezultat un număr de 1.668 de vehicule în 24 de ore. Pentru traficul de perspectivă, în următorii 15 ani, până în anul 1985, a rezultat dintr-un calcul ipotetic că strada va fi tranzitată de 11.665 autovehicule în 24 de ore și 1.297 de autovehicule pe oră.
În anul 1970, din calculele și recensământul realizat de Secția Drumuri din Bacău s-a constatat că pe Bulevardul București era o circulație foarte intensă, 3.213 autovehicule în 24 ore, având în vedere faptul că pe atunci nu exista centura de ocolire a orașului, și pe acest traseu se tranzita orasul în drum spre Mărășești -Adjud- Bacău. Acest fapt i-a determinat pe proiectanți să traseze noua arteră din sudul orașului cu 4 benzi de circulație. Tot în acea perioadă s-a hotărât să se devieze tranzitul autoturismelor care nu au interes în Focșani printr-o variantă ocolitoare, fapt care a dus la decongestionarea traficului prin municipiu.
Obeliscul din Piața Unirii, ridicat în 1975
În Piața Unirii însă lipsea ceva, un adevărat monument al Unirii, mai maiestuos decât vechea bornă de hotar. Astfel, s-a hotărât ca borna să fie îndepărtată, iar în mijlocul Pieței a fost ridicat, în anul 1975, Obeliscul Unirii. Monumentul este opera unui colectiv condus de sculptorul Ion Jalea.
Baza octogonală a acestuia este înaltă de 1,4 metri, în trei trepte placate cu granit roșu, peste care se ridică un tor de bronz înalt de 2,24 metri. Pe tor se desfășoară un basorelief înfățisând în prim plan, spre sud, pe Al. I. Cuza înconjurat de Mihail Kogalniceanu, Costache Negri, Vasile Boerescu, Vasile Alecsandri și alți fruntași unioniști de la 1859, iar spre nord un muntean și un moldovean strângându-și mâinile în fața bornei de hotar. Prim planul se desfășoară pe toată suprafața torului, înfățișând diferite categorii de susținători ai Unirii, printre care se remarcă deputatul răzeș Moș Ion Roată.
Planul al doilea reprezintă Hora Unirii, iar ultimul, estompat, scene istorice. Pe tor se ridică un obelisc sub forma unui trunchi de piramidă în secțiune pătrată, înalt de 16 metri, placat cu același granit roșu. Pe fața nordică este prins între frunze de stejar, un scut de bronz cu inscripția „Unirea Principatelor Române 1859”.
