Tăierile ilegale de arbori au luat amploare în ultimii cinci ani, arată raportul ITRSV prezentat, ieri, la ședința Comisiei de Dialog Social de pe lângă Prefectură. În perioada 2009-2013, inspectorii ITRSV au descoperit un volum al arborilor tăiați ilegal de 9.867 metri cubi, cu o valoare a pagubelor de 2,3 milioane lei, sume imputate proprietarilor, contravenienților și infractorilor. În schimb, din suprafețele proprietarilor privați pentru care sunt încheiate contracte de prestări servicii silvice cu ocoalele de stat sau private, ITRSV a constatat că s-au tăiat ilegal 3.308 metri cubi de lemn, cu o valoare a pagubelor de 1.033.600 lei, prejudiciu imputat atât personalului silvic de pază cât și contravenienților și infractorilor.
ITRSV a întocmit și o hartă a comunelor cu cele mai mari probleme. Principalele cauze ale tăierilor ilegale, spun reprezentanții ITRSV, ar fi faptul cetățenii din zonele respective nu au altă sursă de venit, le lipsește simțul proprietății, suprafețele de pădure fiind înstrăinate, în cele mai multe cazuri, imediat după punerea în posesie, lipsa de receptivitate a populației la implementarea regimului silvic, dorința de înavuțire imediată a unor persoane fizice care au cumpărat păduri de la alte persoane și pe care le exploatează în mod ilegal. „Zonele cele mai vulnerabile în ceea ce privește tăierile ilegale de arbori și sustragerile de material lemnos sunt pe raza administrativ teritorială a comunelor Cîmpuri, Mera, Ruginești, Tâmboiești, Bolotești, Vârteșcoiu, Broșteni și Soveja”, se arată în raportul semnat de inspectorul șef al ITRSV, Alexandru Lefter.
Raportul arată că există foarte multe situații în care proprietarii de pădure au decedat, au numeroși moștenitori care nu au dezbătut succesiunea, a căror amenajamente silvice au expirat, iar procedeul de reamenajare a pădurilor respective este foarte dificil deoarece moștenitorii nu sunt interesați să plătească serviciile notariale de dezbatere a succesiunii, precum și serviciile de amenajare a pădurilor respective.
Multe păduri sunt amenințate cu defrișarea
Silvicultorii atrag atenția că o parte din suprafețele de pădure sunt amenințate cu defrișarea din cauza modului în care s-au efectuat retrocedările în anii ’90. Astfel, punerile în posesie au fost efectuate în mod defectuos, deoarece nu au fost materializate limitele între proprietăți, iar proprietarii au fost puși în posesie pe suprafețe mici, înguste, mai ales prin Legea 19 din 1991. Ulterior, prin alte legi de retrocedare, aceleași persoane au primit suprafețe de pădure în alte zone decât cele primite anterior. „Astfel, este dificil să execuți tratamentele silviculturale, conform normelor de amenajare, pe proprietăți dispersate și reduse ca suprafață, pentru persoanele fizice care nu se asociază, în vederea acumulării unor suprafețe de minim 100 hectare, pentru întocmirea amenajamentelor silvice”, arată ITRSV. Raportul menționează și haosul instituțional din anii ’90. Din cauza lipsei unei autorități teritoriale care să verifice tăierile în pădurile private timp de zece ani (1990-2000), s-a ajuns ca aceste suprafețe să fie tăiate haotic, iar în momenul de față există terenuri forestiere neregenerate total sau parțial, fără a mai putea să fie materializate pe teren limitele dintre proprietăți.
ITRSV propune mai multe măsuri pentru a îmbunătăți administrarea pădurilor private și a menține integritatea pădurilor. „Deoarece majoritatea proprietăților rămase neadministrate au suprafețe mici, considerăm că remedierea situației existente se poate realiza prin asigurarea integrală de la bugetul de stat a costurilor serviciilor silvice pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice, dacă suprafața proprietății forestiere este mai mică sau egală cu 5 hectare”, spun reprezentanții ITRSV. Alte propuneri se referă la asocierea proprietarilor de pădure, dar și realizarea amenajamentelor silvice pe unități de producție constituite pe suprafețe mari, chiar dacă suprafețele sunt constituite din proprietăți de stat sau private, deoarece ulterior se pot elabora extrase din amenajamente pe fiecare proprietar în parte, fapt ce ar diminua semnificativ problemele de administrare.
La Ciorăști, Golești, Gugești sau Măicănești practic nu există vegetație forestieră
Persoanele fizice dețin păduri cu o suprafață medie mai mică de un hectar, arată raportul ITRSV. Suprafața fondului forestier din Vrancea este de 178 mii hectare, adică 40% din suprafața județului. Cea mai mare densitate de pădure este la Nistorești, unde sunt 78,4 hectare de pădure pentru fiecare locuitor în vreme ce la Ciorăști, Golești, Gugești sau Măicănești practic nu există vegetație forestieră. Cel mai mare proprietar de pădure rămâne în continuare statul român, cu 59.313 hectare aflate în proprietate publică și administrate de Direcția Silvică. Primăriile dețin 2.597 hectare, unitățile de cult și școlile au 1.965 hectare. Obștile vrâncene dețin 64.741 hectare de pădure, încă 20.235 hectare sunt în proprietatea firmelor și 29.898 hectare sunt la persoanele fizice. „Suprafața de 29.898 hectare pădure a fost retrocedată unui număr de 33.125 proprietari persoane fizice, cu o suprafață medie de 0,9 hectare/proprietar. Datorită faptului că reconstituirea, în baza legilor fondului funciar, a dreptului de proprietate asupra pădurilor s-a făcut fără a fi reglementată și obligativitatea administrării acestora s-a ajuns în această situație, adică la peste 7.500 hectare de pădure fără pază asigurată”, arată ITRSV.
Una dintre cauzele pentru care mulți proprietari nu doresc să încheie contracte de paza pădurile este obligația pe care o au de a plăti pentru cioatele găsite de ITRSV. Conform legislației, jumătate din prejudiciul constatat în cazul pădurilor nepăzite este suportat de către proprietarul suprafeței și virat într-un fond din care se efectuează lucrări de întreținere a pădurilor.
