Senatul a aprobat, luni, proiectul de lege prin care este înființată Regia Autonomă „Administrația Canalului Siret-Bărăgan”. Potrivit raportului întocmit de Comisiile pentru agricultură și administrație publică din Senat, respectiva Regie Autonomă va fi constituită ca persoană juridică de drept public, aflată sub autoritatea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine.
Guvernul Ponta a aprobat, în ianuarie, proiectul de lege pentru înființarea Regiei Autonome „Administrația Canalului Siret – Bărăgan”, care se va ocupa de tot ceea ce înseamnă investiții, lucrări, stadii de execuție ale diverselor etape de realizare a Canalului Siret – Bărăgan. În expunerea de motive, Guvernul explică faptul că România dispune de o suprafață arabilă de peste 10 milioane de hectare, una dintre cele mai fertile zone fiind cuprinsă între râurile Siret și Ialomița. „Deși terenurile agricole au o fertilitate deosebită, producțiile agricole care se obțin în prezent sunt mici. Soluția problemei constă în irigarea acestor suprafețe. În acest scop, statul român a dispus realizarea, în 1984, a proiectului Canal Magistral Siret-Bărăgan, iar în 1987 a început execuția unui prim tronson de canal de 50 km lungime, până la limita de sud a județului Vrancea. (…) După 1990, finanțarea lucrărilor de execuție a continuat, dar cu alocații anuale infime, obiectivul fiind în derulare și în prezent”, precizează inițiatorul potrivit sursei amintite. De altfel, în luna ianuarie, Guvernul susținea prin intermediul unui comunicat de presă că „prin realizarea canalului se estimează obținerea unor sporuri de recoltă cu o valoare anuală de circa 120 milioane euro”.
Potrivit specialiștilor, cel mai important beneficiu va fi irigarea a aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol din județele Vrancea, Buzău, Brăila, Ialomița și Călărași. Canalul va reduce simțitor costurile cu energia electrică folosită la irigații și va face posibilă aducerea apei pe terenuri neirigate în prezent. În plus, proiectul Canalului Siret – Bărăgan are și potențial turistic, prin cele cinci porturi ce ar putea fi construite pe canal, în orașele Mărășești, Focșani, Râmnicu Sărat, Buzău și la Dridu. Reluarea investițiilor la acest proiect important a fost posibilă ca urmare a multitudinii de demersuri făcute de președintele Consiliului Județean Vrancea și al UNCJR, Marian Oprișan.
Reprezentanții Guvernului Ponta caută de mai mult timp soluții pentru a asigura finanțare în vederea finalizării lucrărilor la una dintre cele mai mari investiții în infrastructura agricolă, respectiv Canalul Siret-Bărăgan. Vasile Pintilie, directorul general al Administrației Naționale „Apele Române”, declara în vara anului 2012 că printre posibilele surse de finanțare a acestui obiectiv de investiții s-ar putea afla POS Mediu-2014-2020, dar și investiții ale unor bănci chineze. Pintilie a pus deja la dispoziția Ministerului Agriculturii toate documentele necesare pentru a se cunoaște cu obiectivitate în ce stare se află acest canal, ce sume au fost alocate până în decembrie 2011 și de câți bani mai este nevoie pentru finalizarea etapei I Vrancea și etapei II Vrancea – Ialomița.
