Credincioșii au prăznuit ieri Botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută în popor drept Boboteaza. Oamenii au mers la biserici cu bidoane și sticle din plastic, pentru a lua acasă Aghiasma mare, care a fost sfințită de preoți. Spre deosebire de alte locuri din țară, unde oamenii s-au îmbulzit pentru a lua o sticlă cu apa sfințită, la bisericile din Focșani, în mare parte, a domnit ordinea și buna cuviință. La Biserica „Adormirea Maicii Domnului” – Donie, unde slujește părintele Valeriu Balica, protopop la Protoieria Focșani 1, credincioșii, adunați în curtea bisericii, ascultau cu smerenia slujba de sfințire, în așteptarea celui mai important moment.
În Piața Unirii, adunarea credincioșilor a fost și mai numeroasă. Așezați ordonat, la rând, oamenii au primit binecuvântarea preotului Constantin Enoiu, apoi, în ordine și cu răbdare, și-au umplut sticlele cu agheasmă de la cele trei butoaie aflate în fața bisericii. Pentru a se asigura că va fi ordine, la biserica din centrul orașului au fost prezenți și mai mulți jandarmi. Credincioșii au plecat cu sufletul împăcat spre casă, cu apa sfințită, care, spun ei, le va aduce sănătate și liniște în casă. „Cum ajungem acasă botezăm casa și încă opt zile luăm câte o înghițitură în fiecare dimineață. Ne spălăm puțin pe față cu această apă, este foarte bună pentru sănătate, pentru spor și liniște în casă„, ne-a spus Margareta Tatu. „Este o apă sfințită, agheasma mare, bună pentru sănătate. În fiecare an venim să luăm, pentru că este bine să o păstrăm în casă, nu se strică”, ne-a spus și Ioana Streche.
„Această tradiție a fost întreruptă câțiva ani”
Dacă în mod tradițional, se spune că de Bobotează este ger de crapă pietrele, de unde și expresia „gerul Bobotezei”, ieri vremea nu a fost geroasă, ci doar cețoasă. Din această cauză, nici tradiția confecționării crucilor din gheață nu a putut fi respectată în multe locuri, întrucât vremea caldă pentru această perioadă nu a permis înghețarea apelor.
În schimb, la Prahuda, localitatea de munte din comuna Paltin, dar și la Năruja, au fost realizate și în acest an cruci de gheață, pentru a se respecta tradiția. În acest an de Bobotează, enoriașii Parohiei Năruja au avut parte de o surpriză plăcută când au venit la cele două biserici din comună. La biserica veche, care este monument istoric și poartă hramul Sf. Cuv. Parascheva, preotul Vasile Bratie a avut parte de o surpriză plăcută din partea părintelui Petrică Lădaru, de la Prahuda – Paltin, care a dăruit nărujenilor o cruce din gheață confecționată la Paltin. Familia Rebega Ion, împreună cu un grup de credincioși din parohia vecină Prahuda, au așezat în curtea bisericii o frumoasă cruce decupată dintr-un bloc de gheață. „Sunt prieten cu părintele de la Paltin și acesta, ajutat de enoriași de-ai noștri, ne-a făcut o surpriză și ne-a adus o cruce de gheață. A fost rece afară și crucea s-a păstrat. La Năruja, crucea de gheață din ziua de Bobotează era o tradiție. Bătrânii satului trudeau cu greu și multă grijă ca această cruce să nu lipsească din curtea Sfintei Biserici la slujba din 6 ianuarie. Această tradiție a fost întreruptă câțiva ani și iată că acum ne străduim să reînviem obiceiul. Sperăm că enoriașii noștri vor continua și în anii ce vor veni să modeleze din gheață acest altar de jertfă„, ne-a mărturisit părintele Vasile Bratie.
Și la Biserica nouă din Năruja, cu hramul Sf. Împărați Constantin și Elena, din satul Podul Narujei, unde preot paroh este Petru Horațiu Bratie, feciorul părintelui Vasile Bratie, au fost aduse trei cruci de gheață, una mai mare și două mai mici, confecționate de oamenii din Năruja. Familia Lazăr și familia Coroiu, enoriași inimoși, alături de tânărul preot Bratie, au aranjat un ansamblu de gheață format din trei cruci și o masă. Aceștia au cioplit în gheață până duminică noapte, la ora 22.00, pentru ca a doua zi dimineață, la slujbă, crucile, din care una de doi metri înălțime, să fie pregătite. Chiar dacă nu a fost gerul Bobotezei, oamenii au găsit un loc la dos, unde nu bate soarele, unde a înghețat apa, de unde au scos bucățile de gheață, transformate în cruci. Este prima oară când la biserica nouă a satului s-a oficiat Slujba de Sfințire a Aghesmei celei Mari pe o masă de gheață, ne-a transmis părintele Bratie.
Salve de foc la Prahuda
Toată suflarea din localitate a venit la Biserica „Adormirii Maicii Domnului” din Prahuda pentru a asista la slujba religioasă, pentru a aprinde lumînări și pentru a lua Aghiasma Mare și anafura. Ineditul manifestării religioase l-a reprezentat slujba din curtea bisericii, la crucea de gheață, masa de gheata și sfeșnice de gheață. Crucea de gheață având aproximativ doi metri, a fost sculptată cu drujba de bărbații din sat. Sătenii se temeau că vremea călduroasă avea să le topească fragilele obiecte de artă. De altfel, în timpul slujbei, din brațele crucii picurau stropi de apă, transformând cadrul într-unul cu mult mai impresionant, sub soarele ascuns printr-o perdea de nori gri.
Biserica din Prahuda a fost unul din puținele locuri din județ unde, în această iarnă cu temperaturi de toamnă, s-au mai putut face crucile de gheață, menite a feri comunitățile de incendii. În acest an însă, ceremonia care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă, nu s-a încadrat în celebra zicere a „gerului Bobotezei”. La Prahuda, slujba a avut și salve de foc, trase de vânătorii din sat pentru alungarea spiritelor rele. Cum spiritualitatea în aceste zile trebuie să țină cont și de legi, în speță de regimul armelor și munițiilor, armele au fost descărcate undeva pe un deal, departe de aglomerarea de oameni, pentru a nu crea vreun accident nefericit. Localnicii s-au declarat mândri de realizările lor, povestind că în anumite locuri de pe pârâul Tojanului au amenajat din timp locul în care s-a format gheață numai bună pentru sculpturi. „Aghiasma Mare, adică apa sfințită de la Bobotează, are o mult mai mare, putere sfințitoare și tămăduitoare decât Aghiasma mică. De aceea, ea se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămâne tot așa de proaspătă, de curată și plăcută la gust ca și când ar fi atunci scoasă din izvor. O parte din ea se păstrează în biserică, într-un vas anume, numit și aghiasmatar, și e folosită de preot la o mulțime de slujbe (ierurgii). Cu această apă sfințită se stropesc persoanele și lucrurile care trebuie curățite sau sfințite. Fiecare familie trebuie să ia din Aghiasma de la Bobotează și să o păstreze într-un vas curat și la loc de cinste. Se obișnuiește ca credincioșii să bea din Aghiasma mare timp de opt zile în șir, începând din ajunul Bobotezei, până la încheierea praznicului, adică până la 14 ianuarie. Îndeosebi cei opriți de la împărtășire se pot mângâia luând Aghiasma si apoi anafură. Putem stropi cu Aghiasma cea mare casa, curtea și grădina, vitele și chiar ogoarele și livezile noastre, pentru a le feri de rele. În caz de boală, putem, de asemenea, să gustăm din ea cu credință. Căci apa aceasta, având într-însa darul și puterea dumnezeiască a Sfântului Duh, a făcut adesea multe minuni, însănătoșind bolnavi, tămăduind răni, apărând de rele, de necazuri și de primejdii”, a precizat preotul paroh Petrică Lădaru.
Azi este sărbătorit Sfântul Ioan
Boboteaza sau Botezul Domnului, sărbătoarea din 6 ianuarie cunoscută și sub denumirile „Arătarea Domnului” sau „Epifania”, și ziua Sfântului Ioan, din 7 ianuarie, marchează sfârșitul ciclului de sărbători dedicate Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos. Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creștine importante și este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică. Credincioșii și preoții consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfințită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfințirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.
Dupa Bobotează, astăzi este cinstit Sfântul Ioan, numit și „Înaintemergătorul”, pentru că a anunțat venirea lui Hristos. Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta și a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăția cerurilor!”.
