Credincioșii ortodocși de rit vechi – rușii lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii și sârbii din Banat – sărbătoresc marți Crăciunul. Singurul lăcaș de stil vechi din București este Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului, de pe strada Televiziunii, în țară existând peste 80 de astfel de biserici.
Potrivit vechiului calendar iulian, sărbătoarea Nașterii Domnului Iisus Christos, stabilită pe 7 ianuarie, este prefațată de seara de Ajun, când copiii și tinerii îmbrăcați în costume tradiționale, având colaci legați cu ștergare înflorate, colindă pe la casele rudelor și prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Nașterii Pruncului Sfânt.
După ce colindătorii se întorc la casele lor, familiile tradiționale se reunesc la o masă de post, denumită „Cina Sfântă”, după răsăritul primei stele pe cer, semnificație a astrului ce i-a călăuzit pe magi către locul Nașterii Mântuitorului.
Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocșii de stil vechi pun aceleași bunătăți de post specifice Sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minoritățile de ruși lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunță, în noaptea Nașterii Domnului, o mare Sărbătoare.
În ziua de Crăciun, fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradițională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, pește, ciorbe și borșuri, zacuscă, totul stropit din abundență cu vin rubiniu și votcă.
În România trăiesc peste un milion de adepți ai Bisericii Creștin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruși lipoveni și sârbi. Potrivit recensământului efectuat în 2002, numărul rușilor lipoveni este de 29.774, al rușilor — de 8.914, al sârbilor — 22.518.
Potrivit președintelui Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian, armenii ortodocși sărbătoresc ziua Nașterii Domnului pe 6 ianuarie. „Adesea, datorită faptului că poporul armean sărbătorește Crăciunul după Anul Nou, se considera că aceasta se datorează utilizării de către armeni a calendarului iulian, ‘pe stil vechi’, lucru care nu corespunde adevărului, dat fiind că armenii utilizează calendarul Gregorian, dar sărbătoresc Crăciunul pe 6 ianuarie, în aceeași zi cu Boboteaza, în timp ce creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie și Boboteaza pe 19 ianuarie”, se arată pe site-ul vosganian.ro. Potrivit aceluiași recensământ efectuat în 2002, în România trăiesc 1.780 de armeni.
Separarea Bisericii Ortodoxe în Stil Vechi și Nou a avut loc în 1923, când la Constantinopol s-a decis trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian. Singurul opozant al schimbării, mitropolitul Visarion Puiu, a fost exilat, murind la Paris.
Negați de Biserica de Stil Nou și prigoniți de autorități, clericii care au ales să păstreze vechiul calendar au fost nevoiți să părăsească bisericile și mănăstirile. Centrul credinței de stil vechi a rămas Mănăstirea Slătioara din Suceava, locul în care în fiecare an se adună mii de credincioși.
