Persoanele credincioase și cele care au o latură spirituală mai dezvoltată au secțiuni „mai groase” de țesut cerebral față de celelalte, iar cercetătorii de la Universitatea Columbia consideră că acest lucru ar putea fi motivul pentru care sunt ferite de riscul depresiei. În timp ce studiul sugerează o asociere între grosimea țesutului cerebral și spiritualitate, nu se poate spune că aceste secțiuni mai groase de țesut cerebral îi fac pe oameni să fie religioși sau spirituali, arată oamenii de știință, informează dailymail.co.uk.
S-ar putea sugera, totuși, că faptul de a fi religios poate îmbunătăți rezistența creierului în fața depresiei într-un mod fizic, mai spun oamenii de știință. „Convingerile și stările noastre de spirit sunt reflectate în creier și, cu ajutorul unor tehnici imagistice, putem începe să vedem acest lucru”, a declarat Myrna Weissman, profesor de psihiatrie și epidemiologie la Universitatea Columbia, unul dintre autorii studiului. „Creierul este un organ extraordinar. Nu doar controlează, dar este controlat de stările noastre de spirit”, a mai spus Weissman.
Anterior, cercetătorii au descoperit că oamenii care spun că sunt religioși sau spirituali prezintă un risc mai scăzut de a dezvolta depresie. De asemenea, cercetătorii de la Universitatea Columbia au descoperit că persoanele cu un risc crescut de depresie au cortexul mai subțire în comparație cu cei cu un risc scăzut de a dezvolta această tulburare.
Pentru acest studiu, cercetătorii au intervievat un număr de 103 adulți, cu vârste cuprinse între 18 și 54 de ani, privind importanța religiei și spiritualității și frecvența cu care au participat la servicii religioase în ultimii cinci ani. Totodată, oamenii de știință au scanat creierul participanților, pentru a vedea cât de gros este cortexul lor. Toți participanții au fost copii sau nepoți ai unor persoane care au participat la un studiu anterior despre depresie.
În unele cazuri, exista o istorie familială în ceea ce privește depresia, așa că despre aceștia s-a crezut că riscul de a dezvolta această tulburare este mai mare. Alții, fără istorie familială, au servit ca grup de comparație. Cercetătorii au descoperit că importanța religiei sau spiritualității pentru un individ – dar nu mersul la biserică – este asociată cu un cortex mai gros.