Åcolarizarea la domiciliu nu este o modă sau un lucru fantezist, ci o realitate a învățământului românesc, ce funcționează cu succes și în Vrancea. În anul școlar 2013-2014 sunt scolarizați la domiciliu 11 copii. Unitățile de învățământ care au în jurisdicția lor pe copiii școlarizați acasă sunt Åcoala Gimnazială „Duiliu Zamfirescu” și Åcoala Gimnazială „Nicolae Iorga” din Focșani, școlile gimnaziale din Păunești, Popești, Dumbrăveni, Movilița, Suraia, Vizantea, Vînători, „Dimitrie Gusti” din Nereju și „Neculai Jecheianu” din Vrîncioaia.
Deși cursurile nu se desfășoară după programul standard, fiind adaptat conform cerințelor copiilor, profesorii spun că nu întâmpină dificultăți și încearcă să facă tot posibilul pentru a-i ajuta și pe elevii cu probleme de sănătate, care sunt nevoiți să învețe la domiciliu. Ionica Repede, cadru didactic la Åcoala Gimnazială din Suraia, trăiește experiența predării la domiciliu de trei ani.
Elevul căruia îi predă a fost mereu în contact cu educația și chiar a fost pregătit să se integreze în colectivitate, grație dăruirii și încurajărilor permanente care au venit din partea profesoarei lui. „De trei ani mă ocup de acest copil, el fiind acum în clasa a III-a, și se văd progresele, iar mama copilului este foarte mulțumită. Programa este adaptată, se predă română, matematică, științele naturii, iar în clasele a III-a și a IV-a este adăugată și limba engleza. Pe săptămână, programul este de patru ore, în funcție de capacitatea elevului și de timpul lui. Acest program este eficient pentru coplilul unde merg eu și predau. În perioada când s-a simțit mai bine a venit și la școală, timp de 2 luni, dar este mai greu cu deplasatul. Este un copil care doreste să aparțină unei colectivități. Anul trecut am născut și o lună de zile am stat în concediu, iar copilul mă suna și îmi spunea să vrea să trec pe la el”, a spus Ionica Repede, cadru didactic la Școala Gimnazială Suraia.
Chiar dacă școala la domiciliu este o practică recunoscută și aprobată prin lege de Ministerul Educației Naționale, dezideratul este acela ca elevii să poată fi integrați treptat în comunitățile de elevi. În acest sens, educația de acasă nu face altceva decât să-i ușureze copilului cu probleme trecerea de la această formă de educație la cea de masă. Asta în condițiile în care, spun profesorii, este foarte important ca și elevii cu probleme de sănătate să intre în contact cu cei de vârsta lor, ceea ce este foarte important pentru dezvoltarea lor personală.
La Åcoala Gimnazială din Păunești, de exemplu, directoarea unității, Mihaela Enache, face eforturi pentru a-i oferi unui elev educație la domiciliu de calitate, intenția fiind aceea de a-l aduce pe viitor în clasă. „Vor merge trei cadre didactice, din această lună, acasă la copil, iar din primăvară sperăm să îl integrăm în colectivitate. Copilul trebuia să fie în clasa a VIII-a, dar este în clasa a V-a. Copilul a fost înscris de curând în acest program de școlarizare la domiciliu. Cadrele didactice vor merge după cursuri la el acasă și îi vor preda, iar în funcție de evoluția lui, sperăm să îl putem vedea la școală din primăvară”, a declarat Mihaela Enache.
Cursuri acasă, cu acceptul Ministerului
În conformitate cu Metodologia-cadru privind școlarizarea la domiciliu, respectiv înființarea de grupe/clase în spitale aprobată prin OMECTS nr. 5575/7.10.2011, școlarizarea la domiciliu are scopul de a le acorda elevilor aflați în imposibilitatea frecventării școlii de masă, șansa de a atinge un nivel de educație corespunzător particularităților individuale, premisă a unei bune integrări sociale și profesionale. Specificul școlarizării la domiciliu este reprezentat de adaptarea desfășurării procesului instructiv educativ la posibilitățile de educație individuală ale fiecărui copil și la mediul în care se desfășoară acest proces.
Obiectivele urmărite prin școlarizarea la domiciliu sunt asigurarea continuității școlarizării, care să permită elevului să promoveze anul de studiu în curs sau să participe la evaluările organizate pentru finalizarea unui nivel de învățământ, crearea și dezvoltarea unei bune relații de comunicare între mediul școlar și cel al copiilor/elevilor/tinerilor școlarizați la domiciliu, asigurarea cadrului de acțiune comună a cadrelor medicale și a cadrelor didactice implicate în recuperarea și educația elevilor.
Beneficiarii școlarizării la domiciliu, pe o perioadă determinată, sunt copiii/elevii nedeplasabili, cu boli cronice, cu sau fără alte deficiențe asociate, și elevii aflați în stare de convalescență de lungă durată, după afecțiuni/traumatisme care au necesitat sau nu intervenții chirurgicale ori tratamente spitalicești. Categoriile de deficiențe pentru care se are în vedere școlarizarea la domiciliu sunt structurate tipologic, conform Ordinului de Ministru al Sănătății și al secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului nr. 725/2002 priind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru copii și se aplică măsurile de protecție specială a acestora.
Ancheta socială, absolut necesară
Evaluarea stării de sănătate a elevilor în vederea școlarizării la domiciliu se realizează la cererea părinților sau a tutorelui legal instituit, în baza unui dosar individual, depus la compartimentul special din cadrul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională. Dosarul va conține cerere-tip, dosar medical conținând: certificat/raport medical, cu recomandare explicită pentru școlarizarea la domiciliu, eliberat de un medic de specialitate, fișa medicală sintetică, fișa de evaluare psihologică, certificat de orientare școlară, eliberat de Comisia de Orientare Åcolară și Profesională Vrancea din cadrul CJRAE după examinarea dosarului depus în acest sens de către părinte/tutore legal instituit, dar și documente de identitate, certificat de naștere al elevului; copia buletinului de identitate/cărții de identitate a părinților.
De asemenea, la dosar se vor mai atașa rezultatele evaluărilor precedente, respectiv foaia matricolă a elevului, raportul de monitorizare a elevului de CJRAE, portofoliu, acolo unde este cazul, și foarte important, raportul de anchetă socială.