A absolvit Facultatea de Medicină Dentară din Târgu Mureș, iar de cinci ani lucrează ca medic stomatolog în Focșani. Este vorba de medicul Remus Rîcu, pe care îl puteți găți la Hyperclinica DenExcel. Spune că vrâncenii nu prea au grijă de sănătatea lor orală, pe care o pun pe ultimul loc. Ca medic, se mândrește cu răbdarea de care dă dovadă, iar ca om cu familia sa. Este căsătorit, soția sa fiind tot medic stomatolog, și are un copil de 9 luni.
Reporter: Unde v-ați născut și unde ați copilărit?
Remus Rîcu: M-am născut în Focșani. Copilăria mi-am petrecut-o o parte în Focșani, o parte la bunici, tot în județul Vrancea. Clasele I-VIII le-am făcut la Școala numărul 5, iar studiile liceale la Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza”. Facultatea am făcut-o la Târgu Mureș.
Rep.: De ce ați optat pentru stomatologie?
R.R.: Am ales Stomatologia pentru că mi-a plăcut. Am vrut să dau la Medicină de când eram mic, iar ulterior m-am îndreptat către stomatologie pentru că mi s-a părut mai fascinantă. Din punctul meu de vedere. Nu m-a îndrumat nimeni din familie, am ales-o pentru că mi-a plăcut dintre toate specialitățile medicale.
Rep.: Ce amintiri aveți din perioada studenției?
R.R.: O! Multe! (râde)Viața de cămin a fost foarte frumoasă. Am legat multe prietenii acolo. Eram foarte mulți colegi. Cred că e cea mai frumoasă parte a vieții de student. Viața de cămin, plus multe alte aspecte.
Rep.: Ce mentori ați avut în perioada facultății?
R.R.: Primul ar fi decanul Facultății de Stomatologie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie, Sorin Popșor. Și spun asta pentru că atât pe mine, cât și pe soția mea ne-a ajutat foarte mult. Noi fiind foarte departe de casă, fără părinți stomatologi, fără pile, a fost foarte ok cu noi. Ne-a învățat, ne-a dat voie să lucrăm în clinica lui. Foarte mult ne-a ajutat dumnealui. Un alt mentor ar fi și domnul profesor Bărbat, de Fiziologie. Acesta a fost un profesor care a știut să se aproprie foarte mult de studenți, a știut cum să ne capteze, cum să ne trezească interesul.
Rep.: De ce v-ați reîntors în Focșani și cum de ați ajuns să lucrați în colectivul Hyperclinicii DentExcel?
R.R.: În Focșani m-am întors pentru că aici îmi place, nici nu mi-aș fi dorit să mă duc în altă parte. Cred că asta ține și de faptul că sunt focșănean. În acest colectiv am ajuns încă de la început, de acum 5 ani. Întâmplarea a făcut să ne cunoaștem și de atunci lucrăm împreună. Pot zice că a fost o întâmplare fericită, care mi-a schimbat viața.
Rep.: În cei cinci ani de experiență pe care îi aveți, v-ați confruntat cu un caz mai deosebit?
R.R.: Cazurile deosebite le-am considerat, mereu, pacienții cu multiple afecțiuni. Bolnavii cronici, tarați, cum le spunem noi. Pacienții cu afecțiuni psihice sunt cel mai greu de tratat, dar și copiii îi considerăm cazuri deosebite, pentru că e mai dificil să lucrezi cu ei. Niciodată nu am dat înapoi de la un caz deosebit, am depus toate eforturile și a fost bine de fiecare dată.
Rep.: Deși sunteți încă la început de drum în profesie, ce părere v-ați făcut despre sănătatea orală a vrâncenilor? Au grijă de dantura lor?
R.R.: Prea puțini, da. Și o zic cu părere de rău. Din păcate, ne vin cazuri foarte grave, și asta din cauza lipsei banilor. Ei nu conștientizează gravitatea problemei. Cred că problemele vor trece de la sine, dar în cazul afecțiunilor stomatologice nu se întâmplă așa ceva. Odată cu trecerea timpului, ele evoluează. Ele se complică, doare mai tare, iar costurile devin mult mai mari. Din păcate, nu prea ne vin pacienți la controale de prevenție, care contează foarte mult.
Rep.: Èšinând cont că asistăm la un exod al cadrelor medicale tinere, dumneavoastră cum de nu ați decis să plecați să lucrați în străinătate?
R.R.: Îmi place foarte mult aici. Aici e acasă, aici e familia. Consider că pot avea aici un viitor foarte frumos. Lucrez într-o comunitate plăcută, cu oameni calzi. Doar cine nu vrea nu reușește în țara asta. Eu zic că se poate, deși nu suntem răsplătiți ca în alte țări, satisfacțiile sufletești sunt incontestabil mai mari.
Rep.: Despre viața personală ce ne puteți spune?
R.R.: Am o soție, care este tot medic stomatolog. Avem un copil de 9 luni, care ne ocupă tot timpul liber. Într-un mod plăcut, bineînțeles. Mă consider un om fericit și împlinit.
Rep.: În timpul liber ce vă mai place să faceți? Ce hobby-uri aveți?
R.R.: Vânătoarea și pescuitul. Îmi plac foarte mult și le practic cu mare plăcere. Pasiunea pentru vânătoare o am de la nașul meu, iar pescuitul îl practic încă din facultate. Mă relaxează foarte mult și de fiecare dată când pot, le practic cu mare plăcere.
Rep.: Cu ce vă mândriți ca medic, dar și ca om?
R.R.: Ca medic, mă mândresc cu răbdarea. Contează foarte mult în relația cu pacienții. Iar ca om, cu familia mea. Sunt cel mai bun motiv de mândrie!
Rep.: Pentru că sunteți la început de drum, ce planuri de viitor aveți?
R.R.: Am foarte multe planuri de viitor! Din punct de vedere profesional, îmi doresc o carieră frumoasă, ceea ce presupune foarte multă muncă și studiu. Am de gând să fac câteva supraspecializări, să dau câteva examene. Personal, îmi mai doresc un copil. Restul va veni de la sine!
