GALERIE FOTO: Membrii Sanitas au făcut grevă… la Cinema Balada

     Anunțată cu mare tam-tam, greva de avertisment a cadrelor medicale vrâncene a fost de fapt o întâlnire între membri de sindicat, manageri de spitale, șefii CAS și DSP și reprezentanți ai Prefecturii, întâlnire ce a avut loc la Cinema Balada din Focșani. În sală au fost prezenți aproximativ 100 de asistenți medicali și doar câțiva medici, și aceea șefi de instituții sau de departamente. Dacă doleanțele nu le vor fi rezolvate, sindicațiștii amenință că vor intra în grevă generală pe 28 noiembrie.   

     Zeci de cadre medicale din județ au participat, ieri, începând cu ora 8.00, la Cinema Balada din Focșani, la o… grevă de avertisment. Pe lângă liderul Sanitas Vrancea, Claudiu Grosu, la Balada au mai fost prezenți managerii spitalelor din Focșani și Panciu, directorii medicali ai Spitalului Județean și al celui din Adjud, directorii Casei de Asigurări de Sănătate și Direcției de Sănătate Publică, dar și subprefectul Cristi Misăilă. 

    Liderul de sindicat Claudiu Grosu a atras atenția că rolul grevei de avertisment este acela de a atrage atenția asupra problemelor din sistemul sanitar vrâncean, pentru ca autoritățile să ia măsuri. Acesta a dat exemplul Spitalului din Vidra, unde angajații nu și-au primit, anul acesta, bonurile de masă. „Astăzi, mișcările noastre de protest capătă contur într-o formă mai radicală, în așa fel încât situația existentă în sistemul sanitar din România să fie mai bine percepută de autorități pentru că ne dorim ca în cel mai scurt timp să reușim să găsim soluții în așa fel încât problenele noastre să fie rezolvate în mod pozitiv, atât pentru salariați și instituții cât și pentru pacienți. Autoritățile au încercat să acopere o parte din datoriile spitalelor, așa că în lunile mai-iunie s-au plătit facturi ce însemnau restanțe. De atunci au început problemele destul de mari pentru spitale. Dar împreună cu autoritatea locală, pe parcursul acestui an, am găsit soluții pentru ca dumneavoastră să nu aveți de suferit. Știm foarte bine că problemele Spitalului din Vidra sunt unele importante, pentru că acei angajați nu și-au primit tichetele de masă, dar sper ca începând de anul viitor acești angajați să-și poată primi tichetele restante. Vreau să atrag atenția autorităților că tichetele de masă sunt foarte importante pentru angajați. Absența lor înseamnă o treime din venituri. Totuși, noi, din celelalte spitale, ar trebui să fim mulțumiți că ne-am luat salariile integral, cu tot cu sporuri și tichete, comparația făcând-o cu multe alte unități sanitare din țară”, a spus acesta. 

               Mîndrilă, „vinovatul de serviciu al FMI”

Claudiu Grosu a precizat că dorința ministrului Sănătății, Eugen Nicolăescu,  de a mări veniturile medicilor de familie în detrimentul medicinei de spital, nu este corectă, mai ales că spitalele se confruntă cu mari probleme de finanațare. Mai mult, acesta l-a acuzat pe ministru de demiterea managerului Spitalului Județean de Urgență, Constantin Mîndrilă, spunând că acesta a fost găsit „vinovatul de serviciu” pe nedrept. „Vrem să atragem atenția Ministerului Sănătății, care vrea ca medicina de familie să primească din ce în ce mai mulți bani, în detrimentul medicinei de spital. Eu vreau să atrag atenția public că spitalele sunt într-o situație extrem de nefericită. În lunile noiembrie și decembrie bugetele nu sunt asigurate, e o soluție de compromis din care Casa de Asigurări asigură salariile în luna noiembrie, iar în luna decembrie se iau banii din bugetul pentru 2014. Lucrurile acestea sunt extrem de grave și nu am vrea ca aceste sincope de finanțare să ducă spitalele într-o poziție din ce în ce mai grea. Ministrul găsește de cuviință să facă din spital altceva decât o instituție publică și va demara un proiect pilot de la 1 ianuarie cu 12 spitale, dorind să demonstreze opiniei publice că tot ce a gândit e un lucru bun. Dar, ceea ce s-a întâmplat cu Spitalul Județean și cu managerul nostru a fost un exemplu pentru întreaga țară că FMI-ul trebuia să aibă un vinovat de serviciu. Eu gândesc că nu e corect pentru oricine ar fi fost managerul Spitalului Județean și ceea ce au făcut cadrele, să strângă semnături de susținere, a fost un gest absolut corect, atâta timp cât managerul a făcut eforturi imense pentru ca tichetele de masă și salariile să fie date la timp. Vrem ca atitudinea ministrului Sănătății față de medici să fie schimbată. Dacă se continuă așa, în România, medicina de spital va avea o mare problemă, pentru că pacientul din România are nevoie de spital”, a adăugat Grosu. 

           Managerii vor soluții privind modul de decontare a serviciilor medicale

     Managerul Spitalului Județean de Urgență le-a mulțumit public angajaților instituției pentru susținere. Constantin Mândrilă a precizat că speră să se găsească soluții privind modul de decontare a serviciilor medicale. „Am fost surprins să văd că mă vreți în continuare acolo.  A fost un an greu, ne-am chinuit să nu umblăm la salarii, la sporuri și cel mai important lucru, la tichetele de masă. Știm cu toții că problemele cu finanțarea au fost și sunt în continuare, noi ca Spital de Urgență avem obligația să furnizăm servicii și să nu limităm serviciile. Evident că la sfârșit de lună factura noastră de servicii medicale este mult mai mare față de contractarea pe care o avem cu Casa de Asigurări. Dacă ni s-ar deconta măcar o parte din servicii, situația ar fi alta. Poate de aici încolo vom găsi noi sau ministerul împreună cu CNAS vor găsi soluții”, a spus Mîndrilă. 

   Și managerul Spitalului din Panciu a atras atenția asupra modului de decontare a serviciilor medicale. În opinia acestuia, în sistemul sanitar sunt multe „scurgeri” financiare. „După părerea mea, ar trebui schimbată formula de calcul a serviciilor medicale, pentru că împărțirea sumelor pe spitale, programe de sănătate, medicină de familie, medicamente nu este făcută așa cum trebuie. Banii se strecoară prin alte părți, iar spitalele sunt cele mai mari consumatoare. Dacă nu avem grijă de sistemul sanitar, țara este sortită pieririi”, a fost de părere Nicolae Mărăscu. 

Åžeful CAS, Mihai Copaci, a spus că sistemul de sănătate nu are randament din cauza problemelor financiare și a nemulțumirilor pacienților. „Ne aflăm în față cu o nouă și uriașă provocare, pentru că se pune problema modificărilor legislative privind pachetul de servicii și statutul spitalelor, elemente care indică o reconceptualizare de proporții la nivelul a două dintre domeniile fundamentale ale sistemului de sănătate: ce servicii oferă și sub ce formă oferă aceste servicii la nivelul spitalelor. Răspunsul este da, pentru că în contextul acutal toți participanții la sistem sunt nemulțumiți. Problemele care impiedică atingerea randamentului sunt comune tuturor spitalelor și la fel sunt și nemulțumirile pacienților”.

                Doar patru medici au participat la greva de averstiment

 

    În sală au fost prezenți doar câțiva medici, respectiv directorul medical al Spitalului Județean, Valentin Ochean, și cel al Spitalului Adjud, Daniela Bunea, medicul Cătălin Groza și șeful DSP, medicul Cătălin Graur. Acest lucru i-a nemulțumit pe sindicaliști, mai ales că la această „grevă de avertisment” au fost invitați și reprezentanți ai Colegiului Medicilor.  

    Medicul Valentin Ochean și-a exprimat public nemulțumirea față de lipsa colegilor săi. „M-aș fi bucurat să văd mai mulți medici prezenți. Sunt convins că durerile și bucuriile dumneavoastră sunt și bucuriile și durerile noastre, ale medicilor. Îmi exprim speranța ca discuțiile care au loc aici să nu rămână în sala asta. Mă bucur că este aici domnul subprefect, iar el va transmite nemulțumirile dumneavoastră celor care iau decizii în țară. Suntem toți în aceeași oală”, a spus medicul. 

   La discuții a participat, telefonic, și medicul Vasile Astărăstoae, președintele Colegiului Medicilor din România. „Îmi pare rău că deși am trimis multe mesaje în calitate de președinte al Colegiului Medicilor, a existat o politică de dezinformare. Medicii nu au o organizație sindicală puternică în așa fel încât să poată organiza un conflict de muncă, dar potrivit legii orice medic se poate afilia la o mișcare sindicală declanșată în condiții legale. Mesajul pe care l-am transmis a fost ca toți medicii să susțină și să se alinieze la mișcările sindicale care se declanșează, în care solicitarea principală este acordarea unui procent crescut pentru sănătate. Nu există nicio țară din Uniunea Europeană care acordă sub 6% din PIB pentru sănătate, excepție făcând România. Medicii au dreptul legal de a se afilia la mișcarea sindicală, iar orice presiune făcută asupra lor va fi sancționată înclusiv în instanță. Pe actualul buget, spitalele din România nu vor putea funcționa decât până la 1 octombrie”, a declarat Astărăstoae. 

      Liderul de sindicat Claudiu Grosu s-a declarat revoltat de conținutul comunicatului emis de reprezentanții Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, care nu vor să se alăture mișcărilor de protest. „Să îi fie rușine președintelui Ordinului Asistenților Medicali din România pentru că nu vă susține pe voi asistenții, iar el tot asistent medical este. Dar el e angajatul ministrului și d-asta a făcut lucrul acesta. Nu știu ce avantaje personale are, pentru că nu s-a consultat nici cu Consiliul Național al Ordinului Asistenților Medicali. Este decizia pur personală a lui Mircea Dimofte, iar el pentru noi nu ar trebui să reprezinte nimic„, a spus Grosu. 

De asemenea, directorul DSP Vrancea, medicul Cătălin Graur, a menționat că din cauza salariilor, cadrele medicale preferă să muncească peste hotare. Prin urmare, spitalele se confruntă cu criză de personal. „Am venit ca reprezentat al Direcției de Sănătate Publică, dar și ca medic. Problemele din sănătate sunt multiple și reale, dar vreau să vă asigur prin prezența mea aici că sunt alături de dumneavoastră în rezolvarea acestor probleme. Vreau să vă ajut în atragerea de investiții în spitalele din județ. Știm că salarizarea proastă din sistem duce la exodul cadrelor medicale. Acest lucru trebuie oprit, mai ales că managerii de spitale au mari probleme din cauza lipsei de personal„, a precizat Graur. 

          Reforma lui Nicolăescu: o „struțo-cămilă”

    La rândul său, subprefectul Cristi Misăilă a criticat dur politica Ministerului Sănătății. El a spus că reformele din sănătate sunt un fel de „struțo-cămilă”, iar multe dintre dorințele ministrului liberal Eugen Nicolăescu nu sunt corecte. Subprefectul l-a acuzat pe fostul manager al Spitalului Județean că a avut „management mai mult decât defectuos”, dovadă fiind datoriile imense acumulate. „Eu nu consider această adunare o grevă de avertisment, ci un moment de consfătuire și totodată de transmitere a acelor probleme, pe care eu le-am preluat și le voi transmite mai departe. Noi, reprezentanții Prefecturii, am fost alături de dumneavoastră de fiecare dată când au fost probleme. Am fost prezent chiar și la întâlnirea regională de la Constanța, care a avut loc în luna septembrie, atunci când ministrul ne-a prezentat reforma din domeniul sănătății. De atunci mi-am exprimat opinia față de această reformă pe care o consider o struțo-cămilă, o inventare a apei calde. Nu sunt de acord și nu am fost de acord și i-am transmis de atunci, în mod personal și îi voi transmite în continuare, aspectul referitor la introducerea paturilor private în spital, dar sunt de acord cu intrarea pe piață a asigurătorilor privați. Referitor la ce s-a întâmplat în ultima perioadă Vrancea, știm că Spitalul Județean este singurul spital care mai este în subordinea Ministerului Sănătății și asta pentru că fostul manager a avut un management mai mult decât defectuos. În aceste condiții, nu îi putem cere unui manager de spital să reducă arieratele care au fost strânse în opt ani. Noi vă cunoaștem probleme și încercăm să le transmitem mai departe pentru a vă ajuta”, a spus Cristi Misăilă. 

                 Grevă generală de joi

    Dacă până joi discuțiile de la nivel național între liderii de sindicat și reprezentanții Ministerului Sănătății nu vor avea rezultatele așteptate, cadrele medicale și-au propus să intre în grevă generală pe termen nelimitat. 

    Angajații din sistemul sanitar solicită minimum 6 la sută din PIB pentru sănătate, o legislație care să garanteze independența profesională a celor care lucrează în sistemul public și privat, o lege a salarizării specifică sistemului de sănătate, apărarea demnității și renunțarea la denigrarea profesioniștilor de către autorități, organizarea unităților medicale cu paturi în sistem public pentru asigurarea unor servicii prompte și de calitate pentru pacienți, precum și consultarea reală a Coaliției Profesioniștilor din Sănătate cu privire la orice măsură ce poate afecta funcționarea sistemului de sănătate.