Ambasada Statelor Unite ale Americii la București îi avertizează pe cetățenii americani din țara noastră în legătură cu „riscul semnificativ al activității seismice din România” și îi sfătuiește să fie pregătiți în orice moment. Joi, un cutremur de 4,4 grade s-a produs în Vrancea, iar la Slobozia Bradului apa scoasă dintr-un puț este fierbinte, iar sătenii pun acest fenomen pe seama cutremurelor înregistrate în ultima perioadă.
În rândurile de mai jos vă prezentăm ce trebuie să conțină trusa de prim ajutor în caz de cutremur, pe care este bine să o aveți în casă, într-un loc ușor accesibil, și cât costă. De asemenea, vă prezentăm și cum trebuie să vă pregătiți acasă pentru dezastru, cum să întocmiți un plan de măsuri înainte de cutremur și primii pași imediat după dezastru.
În ultima perioadă, pe fondul discuțiilor despre un mare cutremur care ar urma să aibă loc în România, unii focșăneni, mai precauți, își fac provizii pentru zile negre. Unii au intrat în magazinele de articole de camping pentru a-și cumpăra un cort, alții s-au gândit să pregătească într-un loc bine știut în casă de toți membrii familiei un rucsac cu toate cele necesare supraviețuirii: apă, o trusă de prim ajutor, o pătură, o lanternă, un radio pe baterii, medicamente, alimente neperisabile.
Din păcate, puțini dintre noi au o astfel de rezervă pregătită în casă, în caz de pericol. Așezați la un pahar de vorbă, Ioniță Cuciuc și Fănică Apărece sunt doi amici pregătiți în mod diferit pentru cutremur.
„La fabrica la care lucrez am făcut instructaj cu pompierii, ce să facem în caz de cutremur. În caz de seism nu trebuie să fug, trebuie să mă pun sub grindă sau lângă frigiderul mare de pe hol, ca să nu cadă ceva pe mine, nu trebuie să fug pe scări. Trusa mea de prim ajutor e soția (râde, n. r.). Nu sunt pregătit cu materiale din astea, de prim ajutor. Depinde cât de mare e cutremurul. Dacă e mare și se dărâmă tot nu mai ai unde să te duci”, ne-a spus Ioniță Cuciuc.
„Am și acasă și în mașină trusă de prim ajutor. Lanterna o am lângă mine, lângă pat, am și stingător în casă. Blocul nostru este construit pentru gradul 9 de seismicitate. Dacă vine cutremurul e foarte bine, mă leagănă puțin și dorm în continuare. Și la cutremurul din 1977 nu am avut nicio crăpătură”, a spus și Fănică Apărece.
Majoritatea focșănenilor nu sunt însă pregătiți cu rezerve. „Recunosc că nu sunt pregătită cu o rezervă de alimente, pături, lanternă, apă și ce mai este necesar în caz de un mare cataclism. Nici nu cred că sunt mulți pregătiți, pentru că noi, aici, în Vrancea, suntem obișnuiți cu cutremurele, în fiecare zi, pe majoritatea nici nu le simțim. Probabil nici nu dăm așa mare importanță unor astfel de pregătiri. Doar atunci când ești pus în fața faptului împlinit, a unui mare pericol, îți dai seama cât de bune ar fi fost niște provizii”, ne-a spus și Maria, din Focșani.
Trusa de prim ajutor în caz de dezastru
Iată ce trebuie să conțină trusa de prim ajutor pe care este bine să o aveți în casă, într-un loc ușor accesibil, și cât costă:
– Apă (minim 4 litri de apă de persoană/zi). Aceasta trebuie reîmprospătată periodic la 3-5 luni) – 6 lei un bidon de 5 litri. În caz de cutremur major, apa ar putea fi întreruptă.
– Mâncare (conserve sau semipreparate care nu necesită încăzire sau apă pentru a fi gătite sau consumate). Gazele sunt întrerupte în cazul unui seism foarte puternic. Aveți în vedere dieta sau tratamentul pentru copii și bătrâni. Deschizător de conserve – între 3 lei și 5 lei
– Lanternă cu becuri și baterii de rezervă – între 10 lei și 200 lei
– Radio – tranzistori cu baterii de rezervă – între 10 lei și 300 lei
– Saci de gunoi (pentru depozitarea gunoiului, protejarea surselor de apă, a hainelor, sau culcușului) – 5 lei pachetul
– Săpun sau dezinfectant, gel de spălat pe mâini care nu necesită apă – între 3 lei și 10 lei
– Hârtie igienică, diferite obiecte de igienă personală
– Strictul necesar de medicamente pentru cei cu boli cronice, dar și pentru diferite cazuri, dureri de cap, stomac, dezinfectant, bandaj, spirt, fașe, ochelari pentru cei care poartă
– Farfurii de plastic, pahare, căni, folie de aluminiu, prosoape de hârtie
– Bani lichizi, e posibil ca bancomatele să nu funcționeze după dezastru
– Încălțăminte etanșă, fixă pe picior, mănuși de lucru
– Rucsac: între 50 și 200 lei
– Cort, în caz că trebuie să înnoptați sub cerul liber: între 150 lei și 1.000 lei.
Cum să te pregătești acasă pentru dezastru
– Asigură boilerele, frigiderele înalte și mobila grea pentru a preveni prăbușirea acestora;
– Mută obiectele mai grele pe rafturile de mai jos ale policioarelor sau în altă parte unde nu prezintă pericol;
– Instalează racorduri flexibile la aragaz;
– Mută sau izolează materialele inflamabile;
– Mută paturile și locul unde stau copii din/de sub obiecte grele care se pot prăbuși în caz de cutremur;
Întocmirea unui plan de măsuri înainte de cutremur:
– Afișează un plan al casei care să prevadă locurile de ieșire, ferestrele, ușile, sursele de alimentare, mâncarea, uneltele, etc. Pune-i la „curent” pe toți cei din casă cu acest plan;
– Stabilește locuri de întâlnire ale membrilor de familie în caz de dezastru, în afara casei sau în casă în caz de evacuare urgentă;
– Stabilește locuri de întâlnire a familiei dacă aceasta este dispersată și ore de apel telefonic în caz de dezastru;
– Informează-te sau stabilește un plan de evacuare în școlile unde învață copii tăi;
– Informează-ți vecinii cu privire la numărul membrilor tăi de familie, inclusiv animale de companie;
– Informează-te unde este cel mai apropiat adăpost din zonă;
– Fă copii după actele de identitate, pe care să le păstrezi departe de casă, în alt loc sigur sau la cineva de încredere. Salvează-ți datele sau documentele importante scanate sau fotocopiate într-un e-mail, un folder, memorie externă;
– Informează-te unde sunt cel mai apropiat post de poliție, pompieri, instituție sanitară;
Primii pași imediat după dezastru:
– Verifică sursele cele mai apropiate de foc, inundație, gaz, obiecte ascuțite sau orice altceva ți-ar pune viața în pericol;
– Verifică pagubele făcute casei tale. Nu rămâne acolo dacă există structure nesigure;
– Deschide uși sau ferestre pentru a fi observat;
– Contactează-ți prietenii sau cunoscuții și faceți schimb de informații;
– Urmărește emisiuni radio sau tv pentru a te informa.
Toate aceste instrucțiuni privind modul de acțiune înainte și după dezastru au fost comunicate de Ambasada Statelor Unite ale Americii pe site-ul propriu.
