Iarna nu-i ca vara. Am simțit-o pe propria-mi piele, zilele trecute, când am fost la un bal de boboci care s-a desfășurat în Casa de Cultură a Sindicatelor din Focșani. Totul bine și frumos, liceeni cu zâmbete circulare, muzica tare-n boxe, profesorii mândri. Asta-n prima oră, cel mult. După care, frigul sălii nu prea ne-a mai permis să ne bucurăm. Profesorii își frecau mâinile, elevii mai ieșeau la câte-o țigară, poate, poate mai pune sângele-n mișcare. Iar frigul s-a accentuat cu fiecare oră care trecea. La un moment dat o profesoară s-a rezemat de-un calorifer în speranța că va emana vreun stop de căldură. Fără succes. Cert este că după cele trei ore și jumătate de bal, numărul spectatorilor s-a redus la jumătate. Eu înțeleg că terapia prin frig ajută la creșterea imunității, dar e păcat ca într-un spațiu în care se organizează atât de multe evenimente culturale să nu se ofere condiții, cât de cât sănătoase. Nu de alta, dar în ritmul acesta, vor fi cozi la cabinetele multor medici specialiști din oraș.
