Graniţe

0
22323


   Imaginați-vă că suntem cu toții la fel din toate punctele de vedere. Deși ar fi un vis în care e pace, ar fi un vis extraordinar de plicticos. Nu putem fi cu toții, din orice punct de vedere, sub aceleași granițe. Nu tuturor ne place limonada, nu toți avem aceleași trăsături, și mai sunt încă atâtea diferențe la fel de banale și de întâlnite la orice colț de bloc. E normal, și fără ele ar fi și mai plictisitor, chiar dacă de abia îmi pot imagina ceva mai plictisitor decât idealul social impus pe moment.
   În fine, mi se pare că uniformitatea e o porcărie. Fiecare trebuie să se exprime pe sine, chiar dacă majoritatea persoanelor nu au un sine așa de bine conturat. De aceea moda își are rolul ei, și tot așa. Însă ar trebui ca toți să fim capabili de câte o mică variație față de regulă. De altfel, mă tem că unul dintre cele mai mari defecte ale anarhiei ar fi acela că i-ar permite omului de turmă să se „exprime”. Fiindcă primul lucru pe care l-ar face el la momentul actual ar fi să iasă din casă cu o blană de oaie pe umeri și cu o cratiță în cap, strigând „Asta sunt eu și pot să mă exprim liber!”. Vedeți, ei nu înțeleg că vestimentația își are granița undeva mai departe de ustensilele de bucătărie. Deși necesare, granițele au nevoie să fie cât mai estompate.
    Spre exemplu, granițe ca cele cu sclavismul sau cu egaliatea dintre femeie și bărbat au fost sparte. Ceea ce e bine. Granița dintre heterosexualitate și homosexualitate, încă nu. Ceea ce nu e chiar bine. Dar granița dintre a fi liber să faci ce vrei și a omori când vrei și ce vrei ar trebui să fie mai dură decât e acum. Nuanțele astea nu au nevoie să fie căutate, ci trebuie să fie ghidate de experiență. Trebuie să fii în pielea celui care suferă ca să empatizezi cu el. Trebuie să fii și suficient de informat încât să înțelegi că empatia cu ființe diferite de tine e atât de riscantă încât să te poată duce la o viziune greșită. Spre exemplu, dacă crezi că știi concret ce simte un obiect dincolo de un exercițiu de imaginație, fie ești superior unui om din masă, fie ești un superficial căruia deja i s-a urcat la cap comparația de mai sus. Iar acea superficialitate nu te lasă să vezi că obiectul nu e întocmai unui om.
    Despre granițe putem vorbi mult. Dar esențialul e că acestea nu trebuie să fie impuse, ci ghidate de înțelegere. Atunci nu vor mai exista, iar conștiința noastră ne-ar putea conduce spre cea mai frumoasa anarhie.

Cristina ILIESCU,
Colegiul Național Unirea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here