Familii din diverse localități ale județului nostru au început să-și îndrepte atenția către persoanele cu handicap aflate în instituțiile rezidențiale din subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vrancea, „adoptându-le”. Pur și simplu, vrâncenii le iau în îngrijire, asumându-și toate responsabilitățile ce decurg din acest lucru. Avantajele acestui gest de omenie, până la urmă, sunt de ambele părți: persoana cu handicap are parte de o familie, iar familia de ajutorul (acolo unde este posibil), dar și de banii de însoțitor (în funcție de situație) cuveniți omului pe care l-au „adoptat”. Nu în ultimul rând, statul scapă de o cheltuială, întreținerea unei persoane cu handicap în instituții costând, anual, aproape 22 mii lei. Specialiștii sunt de părere că, odată cu apariția mult așteptatelor Norme metodologice ale Legii asistentului personal profesionist, multe alte familii vrâncene vor fi de acord să ia spre îngrijire oameni cu handicap, ocrotiți actualmente în centre rezidențiale. Cu atât mai mult cu cât cei care vor face asta, vor primi salarii și sporuri de până la 25%.
Anul acesta, cinci persoane cu handicap, care au fost ocrotite toată viața în centrele rezidențiale ale DGASPC Vrancea, și-au găsit câte o familie. Potrivit celor spuse de responsabilii Direcției pentru Protecția Persoanei Adulte (DPPAH), aceste persoane sunt încadrate în gradele de handicap grav și accentuat. „Au fost integrate cinci persoane cu grad grav și accentuat, la solicitarea acestor rezidenți, după o evaluare complexă atât a beneficiarului cât și a familiei. În prezent, avem în lucru o altă integrare în familia substitut”, a declarat Vali Bojoaică, de la DPPAH. Familiile care și-au asumat îngrijirea acestor persoane vor beneficia și de banii cuveniți asistentului personal care îngrijește persoana cu handicap grav, adică puțin peste 500 de lei lunar. De menționat că prin astfel de dezinstituționalizări, au de câștigat nu doar cele două părți implicate – persoana cu handicap și familia substitut – ci și statul, deoarece costul mediu standard al întreținerii unui beneficiar din această categorie în sistem rezidențial costă 21.767 lei anual.
În momentul de față, DGASPC Vrancea oferă servicii sociale în sistem rezidențial pentru 450 de persoane adulte cu handicap. Dintre acestea, 120 sunt la Centrul de Integrare prin Terapie Ocupațională Odobești, 53 la Centrul de Îngrijire și Asistență și 52 la Centrul de Recuperare și Reabilitare Persoane cu Handicap, ambele din aceeași loalitate. Tot în Odobești mai sunt ocrotiți câte zece beneficiari în Locuințele Protejate „Casa Anca” și „Casa Clara”, și alți patru în „Casa Luminița”. De asemenea, Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihică Jariștea oferă servicii pentru 31 rezidenți, iar în centrul similar de la Cotești trăiesc 35 de persoane cu handicap. În cadrul DGASPC Vrancea mai funcționează Centrul de Îngrijire și Asistență Măicănești unde trăiesc 64 de vârstnici cu dizabilități, Centrul de Îngrijire și Asistență „Sfânta Maria” Golești, unde sunt ocrotite 17 persoane cu HIV-SIDA, și Centrul rezidențial pentru Persoane Vârstnice Odobești, care are 33 de beneficiari persoane vârstnice.
Fiecare dintre aceste persoane costă statul câte 21.767 lei pe an. Iar pentru toți cei 450 de beneficiari din instituțiile Vrancei se cheltuiește, anual, aproape 10 milioane lei! Alternativa plasării lor în familii este, evident, o soluție care, din păcate, a fost tratată cu indiferență de legiuitor.
Lege este, dar nu-s Norme
Cu toate că au trecut ani de când Legea nr. 448/2006 a fost completată cu un capitol ce prevede înființarea asistenților personali profesioniști, nici până în ziua de azi nu s-au elaborat Normele Metodologice de aplicare, astfel încât cei ce doresc să îmbrățișeze acestă meserie, să o poată face și să fie și plătiți. Actul normativ amintit prevede că „adultul cu handicap grav sau accentuat care nu dispune de spațiu de locuit, nu realizează venituri ori realizează venituri de până la nivelul salariului mediu pe economie, poate beneficia de îngrijirea și protecția unui asistent personal profesionist. Opinia adultului cu handicap grav sau accentuat se va lua în considerare la luarea deciziei referitoare la stabilirea asistentului personal profesionist. Contractul de muncă al asistentului personal profesionist se încheie de către direcțiile generale de asistență socială sau de către furnizorii de servicii sociale privați, acreditați în condițiile legii. Asistentul maternal care îngrijește copilul cu handicap grav sau accentuat până la vârsta majoratului poate opta să devină asistent personal profesionist”.
Pentru fiecare adult cu handicap grav sau accentuat aflat în îngrijirea asistentului personal profesionist se acordă sumele necesare acoperirii cheltuielilor lunare de hrană, echipament, cazarmament, materiale igienico-sanitare, precum și sumele aferente acoperirii cheltuielilor de locuit, din bugetul județului. Cuantumul acestor sume se stabilește prin hotărâre a consiliului județean și nu poate depăși cuantumul cheltuielilor efectuate pentru adulții cu handicap asistați în centrele rezidențiale publice.
Salariu și sporuri pentru asistenții personali profesioniști
Dacă Normele metodologice s-ar fi făcut la timp, oamenii care ar fi optat să ia o persoană cu handicap acasă și să devină asistenți personali profesioniști ar fi avut dreptul la un salariu de bază cât al unui asistent social cu studii medii, precum și spor de vechime și alte sporuri aferente acordate conform legii.
Să îngrijești o persoană cu handicap nu este deloc simplu, însă aceste sporuri adăugate la leafă ar fi determinat mulți vrânceni să își asume această responsabilitate. Astfel, legea prevede: un spor de 15% calculat la salariul de bază, pentru suprasolicitare neuropsihică și condiții de muncă deosebite în care își desfășoară activitatea; un spor de 15% calculat la salariul de bază, pe perioada în care are în îngrijire cel puțin două persoane adulte cu handicap grav sau accentuat; un spor de 25% calculat la salariul de bază, pe perioada în care are în îngrijire și protecție o persoană adultă cu handicap grav sau accentuat, infectată cu HIV ori bolnavă SIDA.
Asistentul personal profesionist ar beneficia, pe lângă leafa și sporurile amintite, și de decontarea cheltuielilor de transport interurban, cazare și masă în cazul în care deplasarea s-ar face în interesul adultului cu handicap grav sau accentuat, precum și de transport urban gratuit. De asemenea, asistentul personal profesionist are dreptul și la concediu, cu obligația ca pe perioada respectivă să asigure un înlocuitor al său, ori găzduirea persoanei cu handicap îngrijite, într-un centru respiro. Un astfel de centru funcționează și în Vrancea, la Măicănești.
Condițiile de atestare, în ceață…
În situația în care procedurile de atestare și statutul asistentului personal profesionist încă nu au fost reglementate, iar standardele minime obligatorii pentru asigurarea îngrijirii și protecției adulților cu handicap grav sau accentuat la asistentul personal profesionist nu au fost elaborate, obligațiile trasate de lege acestuia sunt absolut inutile. Oricum, acesta ar trebui să participe anual la instruirea organizată de angajator, să semneze un angajament ca act adițional la contractul individual de muncă, să presteze pentru persoana cu handicap grav sau accentuat toate serviciile prevăzute în contractul individual de muncă și să comunice DGASPC, în termen de 48 de ore, orice modificare survenită în starea persoanei îngrijite.
De asemenea, asistentul personal profesionist ar avea obligația să trateze cu respect, bună-credință și înțelegere adultul cu handicap grav sau accentuat și să nu abuzeze fizic, psihic ori moral de starea acestuia. „Deși legea prevede existența asistenților personali profesioniști, momentan această prevedere nu are aplicabilitate practică întrucât lipsesc Normele metodologige de aplicare a acesteia. În toate întâlnirile pe care directorii DGASPC-urilor din țară le-au avut cu personal din cadrul aparatului legislativ, s-a adus în discuție această problemă, doamna ministru Cîmpeanu afirmând că Normele Metodologice sunt în lucru. Odată cu apariția acestor Norme și cu posibilitatea aplicării acestei prevederi legale, vom proceda la campanii de informare și sperăm ca, luând exemplul timid al celor care au dorit deja integrarea în familie a unei persoane cu handicap, să scădem numărul persoanelor instituționalizate, aspect care, implicit, înseamnă economie la buget și condiții de trai mai bune și mai eficiente pentru persoanele cu handicap”, a declarat Daniela Nicolaș, directorul DGASPC Vrancea.
