Să locuiești în „buricul târgului” nu este întotdeauna o binecuvântare. Acest lucru îl spune un focșănean care locuiește în blocul de la „Ceasul Rău” și care, de mai bine de un an de zile, depune reclamații peste reclamații pentru a scăpa de zgomotul care, spune el, se aude zilnic, de la primele orele ale dimineții, de la un atelier de reparații încălțăminte de sub apartamentul său. Tânărul, exasperat de zgomotele de ciocan pe flecurile pantofilor, în zori de zi, dar și de la un alt magazin, de reparare a hainelor și produselor din piele, a depus plângeri numeroase la diverse instituții: Poliția municipală și Locală, Garda de Mediu, Direcția pentru Sănătate Publică (DSP), Primăria Focșani, însă reprezentanții acestora au răspuns fie că nu este de competența lor, fie au constatat că nu sunt lovituri de ciocan, fie l-au îndrumat să cadă la o înțelegere cu proprietarii atelierelor. „În urmă cu aproximativ un an de zile am încercat să rezolv o problemă legată de magazinele de dedesubtul apartamentului meu. Sunt două magazine, unul care se ocupă cu repararea hainelor și produselor din piele (PF CIUCIUR RADU) și unul cu repararea încălțămintelor, cizmărie (PF VOICU VASILE). Aceste două magazine, în urma reparațiilor lovesc cu ciocanul și fac diferite zgomote încât eu și familia mea nu avem liniște. Am mers la diferite instituții, am făcut plângeri, acum mi-a mai rămas să mă „plâng” la ziar și apoi la instanța judecătorească”, spune Marius Simion, care locuiește pe Bdul. Unirii nr. 50, Bl. 54, ap. 4, et. 1.
Focșăneanul spune că a ajuns la o înțelegere cu proprietarul atelierului de reparații haine din piele, însă nu se poate înțelege cu cel de la cizmărie să respecte programul de lucru, care este între orele 7.00-18.00, de luni până vineri și 8.00-12.00 sâmbăta. Marius Simion spune că loviturile se aud „de la 6:00 dimineața până la 19:30 seara”. „Cel de la cizmărie nu vrea în ruptul capului să înceteze, în dimineața asta la ora 06:50 omul bătea de mama focului. Voi merge în instanță, dupa cum mi-a sugerat și domnul de la cizmărie, că el oricum nu vrea să înceteze. Am mai fost la cei de la DSP și m-au trimis acasă. Stau pe drumuri de un an de zile”, ne-a spus Marius Simion. „Înainte de acest domn de la cizmărie a fost un altul care bătea mult mai devreme, adică de la 5 dimineața, pe motiv că atunci plecau doamnele la confecția și li se rupeau flecurile la pantofi, dar s-a dus cu Domnul (a murit)”, își încheie sesizarea Marius Simion.
Åi la Revoluție se auzeau „mașini de cusut de la atelierele de reparații”
Zgomotele de la cizmărie se transmit din generație în generație. Åi tatăl tânărului Marius Simion, Sandu, a făcut o reclamație similară, datată 21 decembrie 1989, către „tovarășul președinte al Asociației nr. 107”, în calitate de om al muncii, în care se plângea de zgomotele de „mașini de cusut sau polizoare electrice care se aud de la atelierele sau unitățile de reparații de la parterul blocului 54”. Omul reclama că nu se poate odihni după ce muncea noaptea, în schimbul trei și nici copiii nu îi putea adormi după ce veneau de la școală sau de la grădiniță. „Vă rugăm să luați toate măsurile posibile pentru a nu se mai auzi aceste zgomote, pentru a putea locui în condiții normale și a ne odihni după schimbul III ce îl facem la unitățile unde lucrăm ca oameni ai muncii”, se arată în cererea focșăneanului, care lucra în cadrul „Miliției Municipiului Focșani”.
„Eu mai mult lipesc prin presare, fac o față la toc, ce se aude la el?”
Meseriașul incriminat de zgomotele de ciocan matinale spune că reclamantul ar trebui să fie mai deranjat de zgomotul mașinilor care circulă prin centru decât de loviturile sale pe tocurile pantofilor. Omul spune că nu de la el se aud zgomotele, pentru că lucrează mai mult prin presare și lipire și singurele zgomote sunt cele de la baterea cuielor în flecurile pantofilor. Vasile Voicu afirmă că deasupra sa este o terasă, nicidecum apartamentul lui Simion Marius și că între blocul la parterul căruia își desfășoară el activitatea și blocul în care stă reclamantul este un spațiu liber de 1,5 metri, care desparte cele două blocuri, așa că este puțin probabil ca undele de zgomot să se propage până la reclamant. Domnul Voicu ne-a făcut și o demonstrație de bătut „fața” unui pantof cu ciocanul. „Deasupra mea este terasă, nu este apartamentul lui. Eu stau în blocul 52, el stă la numărul 54. De la ora 7 îmi încep eu programul, am autorizație, am tot ce îmi trebuie. Eu mai mult lipesc prin presare, fac o față la toc, ce se aude la el? Eu nu bat pe fier. Am venit într-o dimineață, era 7 fără 10, nici nu eram schimbat și vine și îmi spune: „Acum ai bătut!”. Nici nu mă schimbasem, cum să bat? Îl invit să meargă la Tribunal, trebuie să facă reclamația pe drept”, ne-a spus Vasile Voicu. Acesta ne-a arătat și un proces verbal de la DSP, în care se specifică: „Cele sesizate nu se confirmă”. Scandalul zgomotelor se va muta, cel mai probabil, în instanța de judecată.