Ediția: Miercuri 22 ianuarie 2025 Nr. 6798

Georgiana Tănase, o absolventă de nota 10 care vrea să scrie cărţi


   Georgiana Tănase este una dintre absolventele de liceu care au promovat examenul de Bacalaureat, sesiunea iunie – iulie, cu media 10. Este o tânără visătoare, optimistă și foarte ambițioasă. A încercat să le mulțumească părinților pentru sacrificiile făcute luând note mari atât în timpul anilor de studiu cât și la examenul de Bacalaureat. Georgiana a absolvit clasele primare și gimnaziale la Biliești, fiind admisă la Liceul Pedagogic „Spiru Haret” din Focșani cu media 9,72. Acum a fost admisă la Facultatea de Litere din București. În timpul liber, lucrează la un roman. Vrea să își câștige existența din scris și spune că literatura este cea mai mare pasiune a vieții ei. Pentru a studia cât mai mult, a renunțat de multe ori la bucuriile adolescenței, dar acum se bucură de roadele sacrificiilor făcute.

Reporter: Pe ce materii s-a pus accent la profilul Åžtiințe Sociale?
Georgiana Tănase:
Istorie, logică, psihologie. Sunt multe.

Rep.: Materiile tale preferate care sunt?
G.T.:
Mi-au plăcut toate, încă de când am început școala. Este câte ceva frumos în fiecare materie, dar în mod special Limba și Literatura Română.

Rep.: De ce ți-a plăcut atât de mult limba română?
G.T.:
Pentru că încă din generală am început să scriu, am citit și am prins gust de literatură.

Rep.: Scrii?
G.T.:
Da, scriu un roman. Încă este în lucru. Din clasa a VI-a tot cochetez cu redactarea lui, dar pot să spun că de atunci până acum am evoluat și pot să spun că ce am scris atunci a fost doar un exercițiu, de acum încep.

Rep.: Cum ți-a venit ideea?
G.T.:
Inițial am văzut un film, mă plictiseam și am hotărât să povestesc filmul respectiv. M-am trezit într-o seară la 12 noaptea și mi-am dat seama că eu pot să scriu ce vreau eu, cum vreau eu pot să scriu, pornind de la ideea respectivă.

Rep.: Care este tema romanului tău?
G.T.:
Tema este lupta dintre bine și rău. Vreau să scriu ceva, să nu fie ceva clasic. Dar încă nu m-am gândit. Surprinde mai multe teme, și iubirea, și natura, pe lângă lupta dintre bine și rău. Este mai mult un bildungsroman, o poveste a unui tânăr care evoluează pe parcursul acțiunii.

Rep.: Când speri că îl vei finaliza?
G.T.:
Nu pot să spun când îl finalizez pentru că e mult de muncă. Până acum doar îmi iau notițe.

Rep.: În anii de liceu ai obținut premii la Limba și Li¬ teratura Română, ai participat la concursuri și olimpiade?
G.T.:
Am participat la olimpiade, dar mai mult de mențiune nu am obținut, la județ. În gimnaziu am participat la mai multe concursuri naționale. Doamna dirigintă trimitea compuneri și mă trezeam cu câte o diplomă, apărută din senin. Am luat și locul I la concursurile naționale.

Rep.: Cum ți s-au părut subiectele de anul acesta de la Bacalaureat?
G.T.:
Mi s-au părut accesibile. Dacă învățai, reușeai să iei Bacalaureatul. Am mai dat la Istorie și Geografie. Subiectele au fost accesibile. Chiar mă așteptam să fie mai greu. Åži cu o zi înainte, la fiecare examen am trecut prin toată materia. Nu am făcut pregătire suplimentară, am învățat pe parcursul tuturor anilor de liceu. Materia este exact ce se face la clasă. Este imposibil să nu știi odată ce înveți.

Rep.: Doamna Carmen Ion v-a ajutat suplimentar?
G.T.:
Ne-a ajutat și suplimentar, după ore, dacă doream veneam la liceu și rezolvam subiecte.

Rep.: Ce crezi despre elevii care au obținut note mici și au picat Bacalaureatul?
G.T.:
Dacă nu înveți constant în decursul tuturor anilor, nu reușești să îngrași porcul într-un an, cum se spune. Este posibil să înveți și pe ultima sută de metri, dar nu astfel încât să obții un rezultat bun. Eu nu m-am bazat pe noroc, dar nu am mers la examen cu așteptări extraordinare. Cât fac, atât fac și asta e. Când am văzut nota 10 am fost uimită, mă așteptam să iau peste 9 dar 10, nu știu… Consider că a fost și un dram de noroc, depinde și de profesori, cine corectează. La Limba Română toate sunt relative, depinde cum scrii. Doamna profesoară mi-a spus că se vede că eu cochetez cu literatura. Eu mă bucur, este un compliment pe care l-am primit cu dragă inimă. La Istorie am învățat constant. Îmi place și istoria. În gimnaziu nu am cochetat cu istoria, nu a fost pe gustul meu, dar am realizat că este importantă istoria și având în vedere faptul că eram interesată să scriu romanul și trebuie să surprind o anumită epocă, m-a impresionat și istoria, adică tot ce puteam transpune în ceea ce făceam eu în timpul liber.

Rep.: Åži Geografia?
G.T.:
Geografia mi-a plăcut din gimnaziu, am învățat constant. Am avut noroc că am și memorie vizuală. Este foarte important la geografie, pentru că trebuie să vezi harta.

Rep.: Unde vrei să mergi mai departe?
G.T.:
Mai departe am depus deja dosar la Litere în București la Literatură Universală și Comparată, având în vedere că vreau să scriu. Cred că este cel mai potrivit profil pentru mine.

Rep.: Nu te-ai gândit să pleci în afară?
G.T.:
M-am gândit să merg și în afară, dar numai să fiu pregătită să dau atestatul în Limba Engleză. Dar sper că în al doilea an de facultate să reușesc să prind o bursă în afară.

Rep.: Apoi vrei să te întorci în România?
G.T.
: Da, vreau să mă întorc în România pentru că sunt multe de făcut la noi. Aș vrea să plec în Marea Britanie sau Italia, dar până la urmă unde reușești să ajungi.

Rep.: Părinții te susțin?
G.T.:
Părinții mă susțin, da. Sunt trup și suflet pentru mine.

Rep.: Te-ai gândit ce vrei să fii pe mai departe?
G.T.:
Editor, redactor la vreo editură sau să ajung chiar să trăiesc din scris, să nu fac altceva, să stau acasă și să scriu. Să particip la conferințe. Nu știu, să fiu implicată și social. Vreau să fac masterat și doctorat. Depinde cum o să mă descurc, dacă o să îmi schimb opțiunile până la sfârșitul facultății. Nu se știe. Mă gândeam să dau și la teatru, la scenaristică, dar mi-am dat seama că trebuie să muncesc. Nu poți să te duci acolo fără să fii pregătit, fără să ai o cultură cinematografică vastă. Dar mă gândesc, dacă voi face a doua facultate, este o opțiune UNATC-ul sau artele, pentru că îmi place și să desenez. Aș fi bucuroasă dacă aș reuși să îmi și ilustrez cărțile.

Rep.: De ce nu ai încercat la Liceul de Artă?
G.T.:
M-am gândit prima dată să dau la Arte, dar m-am gândit ulterior să dau la un liceu teoretic, să evoluez ca om și apoi să investesc în latura artistică. Am greșit, pentru că trebuia să pun accent și pe acest lucru. Abia acum, la începutul clasei a XII-a, mi-am dat seama că trebuia să mă gândesc mai mult, dar nu e niciodată prea târziu.

Rep.: Cam în cât timp ai reușit să termini subiectele la examenul de Bacalaureat?
G.T.:
Am stat până în ultimul moment. 40 de minute la primul subiect, cu  mare atenție l-am rezolvat. Am terminat cu un sfert de oră mai repede ca să am timp să verific lucrarea. La istorie am terminat cu 30 de minute mai repede. La ultimul subiect, cu criza orientală, am stat mai mult, pentru că nu mi-am dat seama imediat despre ce este vorba. M-am gândit pentru că era vorba de 30 de puncte. La geografie 2 ore, tot cu o jumătate de oră mai repede am terminat, nu am plecat din sală. Am făcut subiectele cu mare atenție și mare răbdare pentru că, deși este geografie, trebuie să fii atent. O mică greșeală te costă mult la geografie.

Rep.: Acasă cam cât timp te-ai pregătit?
G.T.:
De când am luat vacanța pentru Bac, mai intensiv m-am pregătit. Dar zi de zi. În general în timpul școlii nu am timp să scriu. Ai nevoie cam de două ore să scrii și ca să studiezi pentru școală trei, patru ore.

Rep.: A fost greu cu naveta?
G.T.:
A fost foarte greu cu naveta pentru că am pierdut în fiecare zi câte două ore pe drum, trebuia să ne facem și mâncare. Eu mai am o soră, părinții mei au fost plecați doi ani de zile. Am stat singure, a trebuit să ne descurcăm.

Rep.: Ai fost mai conștiincioasă?
G.T.:
De mică am fost mai conștiincioasă. Așa a fost să fie, ne-am ajutat reciproc. Åži eu și sora mea ne-am ocupat de gospodărie, împărțeam treburile. Ea este cu un an mai mică. Nu suntem adepte ale cluburilor. Preferăm să vedem piese de teatru, să mergem la un spectacol, să vedem un film la televizor sau să ieșim cu prietenii. Nu prea am ieșit având în vedere că făceam naveta.

Rep.: Ai fost la vreun majorat?
G.T.
: Da, am fost la două majorate. Eu nu mi l-am făcut, am fost în Italia atunci, nu am avut un majorat. Eu am terminat liceul la 20 de ani pentru că părinții au hotărât să mă dea odată cu sora mea la școală. Am mai stat un an la grădiniță și am mers amândouă în aceeași clasă și în aceeași bancă. Sora mea a terminat cu 9,21, se aștepta la mai mult la geografie, dar s-a împăcat cu ideea.

Rep.: Cum este să ai o soră mereu lângă tine?
G.T.:
Este foarte bine. Sunt și avantaje și dezavantaje. Dezavantaje au fost din partea profesorilor, pentru că au făcut diferențe între mine și ea, s-au așteptat ca ea să aibă aceleași rezultate ca și mine, ceea ce nu mi se pare corect, ar fi trebuit să ne considere ca doi indivizi dife¬ riți, să nu pună semnul egal între noi. Semănăm puțin, avem amândouă ochii albaștri, ea este mai înaltă decât mine. În rest nu semănăm. Învățam împreună până ni se făcea rău.

Rep.: Vă ascultați reciproc?
G.T.:
Ne-am ajutat, când nu știa ceva mă întreba, când nu eram sigură de ceva vorbeam cu ea.

Rep.: Ce veți face în perioada de vacanță care a mai rămas?
G.T.:
În această vacanță eu voi scrie, ea va face fotografii, îi place să facă fotografii, să cânte, să danseze. Amândouă suntem artiste, numai că eu pe altă parte, scriu, desenez și cânt, dar nu la fel de mult ca și ea. Ea dă la Limbi Străine, ar fi vrut să dea la fotografie, dar nu a fost pregătită. Apoi va da la fotografie. O să stăm împreună și la facultate.

Rep.: Ce sfaturi le-ai da elevilor care au picat Bacalaureatul?
G.T.:
Să nu fie dezamăgiți și să lupte, să ridice fruntea sus și să învețe, chiar dacă este timpul scurt. Poți să iei Bacalaureatul ușor dacă ești interesat și vrei să faci ceva cu viața ta.

Rep.: Ce înseamnă pentru tine media 10?
G.T.:
Pentru mine media 10 este o confirmare a muncii depuse până acum, dar și un vis. Nu mă așteptam să iau 10. Am fost copleșită când jurnaliștii au vrut să îmi ia interviuri, nu mă găseau…

Rep.: Å¢i-a plăcut să stai în bibliotecă, cine vrea acolo te găsește?
G.T.:
Cine vrea mă găsește acasă citind sau scriind. Nu prea am socializat în general, pe parcursul liceului mi-am făcut puțini prieteni, dar buni. Prieten nu am. Până la urmă timpul niciodată nu este pierdut. Am satisfacții și după munca pe care am depus-o până acum. Au fost momente când am regretat că îmi petrec prea mult timp printre cărți. Ar fi trebuit să ies mai mult, dar de acum eu consider începutul facultății un nou start în viață.

Rep.: Crezi că vei merge în cluburi?
G.T.:
Nu în orice club, să fie un club cu un anumit gen de muzică.

Rep.: Ce muzică preferi?
G.T.:
Muzica clasică, muzică veche, anii ’80, ’90. Muzica de astăzi, ce se ascultă la radio, manele nu vreau să aud. Muzica nouă nu mă fascinează, nu ascult cu mare plăcere. În microbuz muzica la radio este prezentă, sunt nevoită să ascult, dar acasă și în timp ce scriu ascult muzică clasică, coloane sonore din filme, mă inspiră. Îmi curg ideile mai ușor atunci când ascult muzică.

Rep.: Ce alte hobby-uri ai?
G.T.:
Să desenez, să cânt, să vizionez diferite filme. Mi-au plăcut Avatar, Titanic, The Notebook, oricum clasicele. Cele care apar în ultima vreme nu toate îmi plac. Remarc faptul că efectele sunt pe primul plan și nu construcția personajelor sau mesajul. Filmele de acțiune sunt produse în serie în ziua de azi. Îmi plac filmele cu temă fantastică, dar nu toate. Unele sunt făcute foarte bine, cum este Harry Potter sau Avatar.

Rep.: Unde te vezi peste zece ani?
G.T.:
Peste zece ani ori în România, ori în Marea Britanie, ori Italia scriind. Sau poate chiar în România, la o universitate, predând. Nu știu, încă nu știu, vedem.

Rep.: Părinții te-au îndrumat spre ceva anume sau ți-au lăsat ție libertatea de a alege?
G.T.:
M-au lăsat să îmi aleg ce mi-am dorit, cu toate că mama ar fi preferat să dau la real, să urmez medicina sau dreptul. Nu, nu vreau, nici drept, nici medicină și le-am spus clar ce vreau să fac. Mama m-a susținut.

Rep.: Ai avut un model în viață sau ai mers pe drumul construit de tine?
G.T.:
Am mers pe drumul pe care mi l-am făurit singură, dar am admirat câțiva oameni din viața mea, cum ar fi doamna profesoară de limba română, doamna dirigintă din gimnaziu, d-ra Grigorică Violeta, părinții, pentru că în pofida faptului că ei nu au urmat o facultate, ne-au susținut, au o mentalitate diferită de cea a majorității părinților. Am observat că părinții încearcă să își îndrume copiii către domeniul preferat de ei și nu îi lasă să se dezvolte singuri, să le observe înclinațiile.

Rep.: Care sunt modelele tinerilor din ziua de astăzi?
G.T.:
Modelele din ziua de astăzi sunt tocmai persoanele care nu ar trebui să fie considerate modele, vedetele, domnișoarele care adoptă o ținută nu tocmai potrivită. Nu prea au modele pentru că nu sunt preocupați de ceea ce este important. Nu sunt promovate modelele care merită.

Rep.: Ai colegi care au adoptat astfel de modele, greșite?
G.T.:
Am învățat într-o clasă în care majoritatea colegilor a fost conștiincioasă. Dar am văzut și tineri care optau pentru varianta asta, fără muncă, dar bani mulți și distracție la drumul mare. Nu poți ajunge unde dorești fără să muncești, asta este părerea mea.

Rep.: Când te invitau colegii să mergi în oraș, să vă distrați, ce le răspundeai?
G.T.:
Sora mea a fost mai libertină. S-a simțit mai atrasă de latura aceasta, dar în cazul meu depindea unde mă invitau. În cluburi am fost de câteva ori, dar am realizat că nu îmi place, nici muzica, care este foarte tare, nici fumul de țigară. Să dansez da, dar pe o anumită muzică, nu house sau rap. L-am văzut odată pe Guess Who într-un club, mi-a plăcut. Prima oară când am fost în club, a fost în clasa a X-a. Dar după aceea am spus că nu mai vreau niciodată și am mai fost de două ori.

Rep.: Colegii te-au numit șoricel de bibliotecă?
G.T.:
Nu, dar m-au văzut tocilară, deși nu mi-au spus-o în față niciodată. Au fost mulți printre ei care m-au invidiat și au încercat să mă descurajeze. Chiar au fost momente când îmi doream să fiu ca ei. Nu vreau să dau impresia că sunt superioară, din contră. Eu am vrut să mă consider egalul lor, nu superior, să mă catalogheze doar în funcție de ceea ce gândesc sau am acumulat de-a lungul anilor. Am vrut să mă vadă ca om, nu doar ca robot, care memorează și redă tot ceea ce știe.

Rep.: Dacă îți cerea un coleg ajutorul, i-l dădeai?
G.T.:
Da, ajutam la teme, nu eram de acord cu scrisul temei integral, mai bine îl ajutam să înțeleagă și el ceva. Am oferit și tema integral, dar de foarte puține ori, hai să treacă. Le-am dat temele și pentru că voiam să nu înțeleagă că sunt rea. Dar mi-am dat seama că asta nu îi ajută cu nimic. Trebuie să treci prin problemă ca să o înțelegi.

Rep.: Cât din tot ceea ce ai învățat în acești ani îți va fi de folos în viață?
G.T.:
Cam 50%, prea mult spus. După părerea mea, sistemul de învățământ de astăzi trebuie restructurat. Chiar mă gândeam, poate adun câțiva oameni și restructurăm învățământul, după modelul din afară. Nu spun că este rău, dar ar trebui să există o interacțiune mult mai pronunțată între elevi și profesori, elevii să aibă libertatea să își spună punctul de vedere indiferent de ceea ce consideră profesorul, orice opinie este corectă. Informația să fie prezentată într-un mod atrăgător, dacă tot suntem într-un secol al tehnologiei, poate și ceilalți ar fi interesați să studieze. Tinerii ar trebui să aibă posibilitatea încă de la începutul studiilor liceale să își descopere înclinațiile sau talentele, dacă nu au făcut-o până atunci și încă din cursul liceului să își fructifice înclinațiile respective, astfel ca la sfârșitul liceului să știe pe ce drum să o ia, să nu fie debusolați.

Rep.: Ai primit un cadou special pentru rezultatele obținute?
G.T.:
Nu am primit niciun cadou special, urări, felicitări. Eu am fost mulțumită și cu atât, nu vreau cadouri sau alte lucruri materiale.

Rep.: Vei pleca undeva în vacanță?
G.T.:
Voi pleca la munte și la mare, probabil cu sora, cu toată familia. Mama este acasă, a venit înainte cu o lună să dăm Bac-ul, să fie cu noi, noi să nu mai avem alte griji decât să învățăm. A fost cu noi când am văzut rezultatele, avea senzația că visează, că e pe altă planetă. Ea era mulțumită și dacă luam 8 sau 9. Åžtia că suntem conștiincioase.

Rep.: Înainte însă cine avea grijă de voi?
G.T.:
Bunica, stăteam împreună în aceeași curte, dar separat. O mătușă, bunica din partea mamei veneau în fiecare seară la noi, ne făceau mâncare. Dar am hotărât noi ca din clasa a XI-a să rămânem singure, ca să îi mai ajutăm și pe părinți, financiar vorbind.

Rep.: Este greu pentru un copil de la țară să răzbată?
G.T.:
Depinde de om, depinde de fiecare cât este de determinat.

Rep.: Pe voi ce v-a determinat?
G.T.:
Pe noi două ne-a determinat faptul că părinții au plecat încă de când am început noi școala, din clasa I a plecat tata în Italia și am decis că măcar atâta satisfacție să aibă și ei, dacă muncesc acolo pentru o casă. Asta ne-am dorit și noi. În momentul de față stăm într-o casă foarte veche, iar la un cutremur ne putem trezi cu tavanul în cap… Asta e. Apoi am început să visez, că devin scriitoare, asta m-a ambiționat foarte mult. Le mulțumesc părinților, profesorilor și prietenilor, în egală măsură, toți sunt foarte importanți. Domnișoara dirigintă din gimnaziu, Grigorică Violeta, doamna profesoară Carmen Ion, profesorii de istorie, de geografie, toți profesorii, părinții, familia, rudele, Mihaela, sora mea Elena, cea mai bună prietenă, și lui Dumnezeu.

Rep.: Crezi în Dumnezeu?
G.T.:
Da, cred în Dumnezeu, sunt sceptică în privința dogmelor bisericești, dar cred în Dumnezeu. Sunt creștină, dar nu religioasă. Dragostea pentru Dumnezeu am deprins-o din familie, sunt creștini, dar nu foarte religioși. Dar și pentru că am avut un profesor de religie preot, în clasele primare, foarte simpatic, eu îl asociez cu Ion Creangă. Asta cred că m-a apropiat de credință, dar și principiile promovate de crești¬ nism mi s-au părut în regulă. Vechiul Testament este, după părerea mea, un produs al oamenilor preistorici, nu pot să mă pronunț, nu am trăit eu în acele vremuri ca să mă pronunț dacă acele informații sunt corecte sau nu.

Rep.: Mergi duminică de duminică la Biserică?
G.T.
: Nu, mă împărtășesc de Paști și de Crăciun. Preotul Paraschiv Dorel este duhovnicul meu.

6 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?