Obștile din Poiana și Spinești-Muncei, comuna Vrîncioaia, au avut anul trecut cel mai mare profit dintre obștile vrâncene, peste 1,4 milioane lei. Profitul cumulat al obștilor vrâncene depășește patru milioane de lei. La polul opus se află Obștea de Moșneni din Tulnici. Deși are cea mai mare suprafață de pădure, peste 14 mii hectare, această obște a raportat o pierdere de aproape 800 mii lei. Este al doilea an la rând în care obștea de la Tulnici raportează pierderi de sute de mii de lei. În total, pentru 2011 și 2012, aici au fost declarate pierderi de peste 1,5 milioane lei.
Obștea de Moșneni Tulnici are cea mai mare pierdere financiară în 2012 dintre obștile vrâncene. Cu toate că are cea mai mare pădure în proprietate, datele de la Ministerul Finanțelor Publice arată că Obștea de la Tulnici a avut o pierdere de 799 mii lei, adică aproape opt miliarde lei vechi, la venituri calculate de 6,5 milioane lei de pe cele peste 14 mii hectare de pădure. Este al doilea an consecutiv în care Obștea de la Tulnici are înregistrate pierderi financiare și nu este exclus ca această situație să se prelungească și pentru acest an. În total, la Obștea Tulnici, pentru ultimii doi ani au fost înregistrate pierderi de peste 1,5 milioane lei noi, adică peste 15 miliarde lei vechi.
Pentru anul 2012, doar trei dintre obștile vrâncene au înregistrat pierderi, respectiv de la Tulnici, de la Burca și Hăulișca, iar la Obștea Spulber veniturile au fost egale cu cheltuielile.
În schimb, celelalte obști din Munții Vrancei au avut profituri consistente. Iar acest lucru se vede în investițiile pe care le derulează în comunități.
Cea mai profitabilă obște vrânceană este cea din satul Poiana, comuna Vrîncioaia. Obștea administrează o suprafață de peste 3300 hectare de pădure, iar în 2012 a anunțat un pro-fit de peste 745 mii lei. O parte din acest profit va fi investit în bunăstarea locuitorilor din comună. Primarul comunei Vrîncioaia, Ionică Danțiș a arătat că, prin hotărâre a Consiliului Local, această obște a primit în administrare drumul comunal care asigură accesul dinspre drumul județean 205L și care urmează să fie modernizat în perioada următoare. „Este o porțiune de doi kilometri de drum comunal care va fi modernizat cu ajutorul Obștii din Poiana. Drumul a fost dat în administrare Obștii, care va asigura fondurile pentru realizarea lucrărilor”, ne-a declarat primarul Danțiș.
A doua obște profitabilă din Vrancea este tot a oamenilor din Vrîncioaia, Obștea Chiliile Zboinei din Spinești. Pentru anul 2012, această obște a raportat un profit de peste 700 mii lei, la venituri de 1,3 milioane lei. Åži această obște s-a implicat în dezvoltarea comunității locale, iar în luna mai a inaugurat o sală de festivități în satul Muncei. Clădirea cu un etaj a costat peste 622 mii lei, din care 500 mii lei a fost contribuția Obștii. Sala are în componență un salon de nunți și botezuri, un spațiu pentru bibliotecă și unul pentru sediul Obștii.
Profiturile obștilor vrâncene în 2012:
Obștea Voloșcani-184 mii lei, Obștea Paltin-206 mii lei, Obștea Păulești-235 mii lei, Obștea Coza-159 mii lei, Obștea Tichiriș-9 mii lei, Obștea Nereju-267 mii lei, Obștea Topești-45 mii lei, Obștea Prisaca-29 mii lei, Obștea Poduri- 13 mii lei, Obștea Colacu-65 mii lei, Obștea Viișoara-11 mii lei, Obștea Negrilești-76 mii lei, Obștea Ruget- 48 mii lei, Obștea Condratu-44 mii lei, Obștea comunei Năruja- 295 mii lei, Obștea Prahuda Ghețari-49 mii lei, Obștea Valea Sării- 86 mii lei, Obștea satului Bîrsești-134 mii lei, Obștea Vidra Tichiriș-291 mii lei, Obștea Muntele Frumoasele-69 mii lei, Obștea Vidra Scafari Călimani-12 mii lei, Obștea satelor Nistorești, Făgetu, Bîtcari, Românești, Podul Nărujei- 121 mii lei, Obștea satelor Ungureni, Vetrești, Herăstrău, Podul Åžchiopului, Brădetu și Valea Neagră- 56 mii lei.
La Obștea Hăulișca, pierderea a fost de 48 mii lei, iar la Obștea Burca de 5 mii lei. De altfel, această obște nici nu a raportat venituri pentru anul trecut.
Obștile dețin o treime din pădurile Vrancei
Obștile vrâncene sunt concentrate în zona Vrancei arhaice. În 14 comune vrâncene funcționează 29 de obști, care dețin peste 64 mii hectare de pădure, adică o treime din suprafața forestieră a județului Vrancea. Zeci de mii de vrânceni depind în fiecare an de modul în care sunt administrate aceste obști. Dacă o obște funcționează corect, atunci oamenii primesc anual dividende sau lemne de foc pentru a putea trece cu bine peste iarnă. Mai mult, majoritatea obștilor se implică direct pentru a rezolva pro-bleme ale comunităților. Investițiile sunt diverse, de la repararea drumurilor, la construcția de dispensare medicale.
Statul reduce profitul Obștilor
Veniturile obștilor ar putea fi mai mari dacă statul s-ar ține de cuvânt și ar plăti proprietarilor de păduri acele compensații pentru lemnul pe care nu îl pot tăia din pădurile de protecție. Aceste compensații nu au mai fost acordate din 2010, pe motiv că ar fi considerate ajutor de stat de către Uniunea Europeană. Din acest motiv mai multe obști au dat în judecată statul român și au cerut acești bani. Astfel, la nivelul celor 8 obști vrâncene membre ale Asociației Obștilor Văii Putnei sunt 3.200 hectare de protecție din cele circa 17 mii hectare admi-nistrate de Ocolul Silvic Tulnici.
Practic, obștile nu pot exploata 20% din suprafața de pădure pe care o dețin. Asta înseamnă 3.200 de hectare de pe care nu ar trebui să fie tăiat niciun copac însă pentru care trebuie asigurate servicii de administrare, care se ridică la 50 lei anual pentru fiecare hectar. Asta înseamnă 160 mii lei anual, bani care sunt tăiați din profitul care ar fi trebuit plătit membrilor obștilor.
