Reprezentanții asociațiilor obștilor vrâncene vor face parte din Comisia de Dialog Social organizată pe lângă Prefectură. Problemele obștilor vrâncene au fost discutate, ieri, la o ședință organizată de Prefectură și la care au participat reprezentanții instituțiilor de control cu atribuții în domeniu și ai departamentului juridic din cadrul Consiliului Județean. Aceștia au acuzat existența mai multor nereguli în activitatea obștilor și ocoalelor silvice private, de la munca la negru, consumul de alcool la locul de muncă și până la folosirea ilegală a ciocanelor de marcat, folosirea de documente justificative falsificate, tăierea unor cantități de lemn mai mari decât cele stabilite în documente.
Reprezentanții majorității obștilor vrâncene au fost prezenți, ieri, la întâlnirea organizată la Prefectură cu reprezentanții instituțiilor de control din Vrancea. Au participat șefii de la Poliție, Direcția Generală a Finanțelor Publice, Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare, Inspectoratul Teritorial de Muncă, dar și directorul Nicușor Halici, de la direcția juridică a Consi-liului Județean. Cele mai multe nereguli semnalate de reprezentanții instituțiilor statului au vizat atât activitatea obștilor cât și a ocoalelor silvice private, cele care răspund efectiv de exploatarea pădurilor. Cele 30 de obști vrâncene sunt proprietarele suprafețelor de pădure și pășuni însă, conform legislației silvice, atât paza cât și celelalte servicii silvice sunt asigurate de ocoale silvice, private sau de stat.
Lista neregulilor semnalate de instituțiile statului este lungă: „angajarea persoanelor fără contract de muncă, subcontractarea exploatării masei lemnoase unor firme care nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate la contractare, consumul de alcool la locul de muncă, degradarea unor suprafețe mari de sol din cauza tehnologiilor de exploatare utilizate, nerespectarea condițiilor impuse prin avizele, acordurile și exploatațiile de mediu, nerespectarea normelor tehnice și a legislației în domeniul exploatării masei lemnoase, exploatarea unor cantități de masă lemnoasă mai mari decât cele stabilite prin amenajamentele silvice, nerespectarea normelor de exploatare, transport, prelucrare și comercializare a lemnului, folosirea ilegală a ciocanelor de marcat, neînregistrarea veniturilor obținute, întocmirea de documente false de punere în valoare de către perso-nalul silvic prin subdimensionarea elementelor dendrometrice, folosirea de documente justificative falsificate și lipsa mijloacelor de primă intervenție la incendiu”.
Inspectorul șef al ITRSV, Alexandru Lefter, a afirmat că probleme în relația cu obștile sunt mai ales în ceea ce privește compensațiile reprezentând contravaloarea produselor forestiere pe care proprietarii nu le recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice. Astfel, potrivit Codului Silvic, proprietarii de păduri unde sunt restricții la exploatarea masei lemnoase ar trebui să primească anumite compensații financiare. După 2009, aceste compensații au fost considerate ajutor de stat de către Comisia Europeană și nu au mai fost plătite de stat. Această speță ar urma să fie cla-rificată de noul Cod Silvic, iar contravaloarea produselor forestiere pe care proprietarii nu le recoltează să fie compensată cu taxele și impozitele care ar trebui plătite statului.
Finanțiștii îi instruiesc pe contabilii obștilor
Multe dintre neregulile semnalate se datorează modului în care sunt înregistrate obștile. Aceste forme de organizare arhaice sunt regăsite doar în Vrancea și Bacău. Particularitatea lor este că suprafețele forestiere sau pășunile aflate în proprietate comună rămân în proprietate indiviză pe toată durata existenței. Membrii obștilor nu pot înstrăina propriile cote-părți unor persoane din afara acestora. Lipsa unor prevederi clare a dus la probleme în ceea ce privește înregistrarea fiscală și plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat. Directorul executiv al DGFP, Eugen Ciorici, a arătat că va fi organizată o întâlnire cu persoanele care asigură contabilitatea obștilor astfel încât să fie clarificate aspectele privitoare la modul de impozitare. „Problemele noastre au fost legate de înregistrarea obștilor și de reprezentativitate. Aproape jumătate din actele de control ale inspectorilor fiscali au fost contestate de obști în instanță și cred că este o problemă care trebuie rezolvată. Urmează să organizăm o întâlnire cu contabilii obștilor pentru a clarifica aceste aspecte„, ne-a declarat directorul executiv, Eugen Ciorici.
Reprezentanții Inspectoratului Județean de Poliție au adăugat că scopul întâlnirii este ca membrii obștilor să primească toate drepturile cuvenite prin statutul acestora. „Scopul întîlnirii a fost de identificare a tuturor problemelor, a vulnerabilităților și a măsurilor care pot fi luate pentru ca activitățile să se desfășoare în mod legal astfel încât membrii obșteni să poată beneficia de toate drepturile conferite prin statutul acestor obști”, ne-a declarat comisarul șef Vasile Marin, șeful Serviciului de Ordine Publică. Acesta a precizat că în ultima perioadă, cele mai multe reclamații au vizat activitatea Obștii de Moșneni de la Tulnici.
Este nevoie de o lege a Obștilor
Asociațiile obștilor vrâncene își vor desemna în perioada următoare reprezentanții care vor face parte din Comisia de Dialog Social organizată pe lângă Prefectură. Este o decizie normală, ținând cont că cele 30 de obști vrâncene dețin 65 mii hectare de pădure, adică o treime din fondul forestier al județului. În Comisia de Dialog Social vor fi patru reprezentanți ai acestor asociații, respectiv de la Asociația Obștilor Zăbala-Nereju, unde gestionar este Ocolul Silvic Zăbala Nereju, Asociația Obștilor Vrâncene, unde gestionar este Ocolul Silvic Năruja, Asociația Obștilor Văii Putnei, unde gestionar este Ocolul Silvic Tulnici și Obștea de Moșneni Tulnici. De asemenea, până săptămâna viitoare vor fi transmise propuneri pentru modificarea cadrului legal de funcționare, respectiv pentru elaborarea unei legi a obștilor vrâncene. La acest moment, obștile sunt considerate organizații non-profit care desfășoară activități economice.
