Românii consideră despre ei că au bun simț, însă cu moderație, bunul simț înseamnând în percepția acestora în primul rând folosirea formulelor de mulțumire pentru serviciile oferite de ceilalți, conform unui studiu realizat la inițiativa Pate Bucegi în luna mai. Deși bunul simț și ospitalitatea au fost considerate dintotdeauna „cartea de vizită a românilor” și se spune că oriunde te duci în România găsești oameni dornici să te găzduiască și să te primească la masă, se pare, totuși, că românii nu își dau note de premianți. Acest lucru este dovedit de locul pe care românii singuri plasează România în clasamentul celor 27 de țări europene din punct de vedere al educației sociale, morale și spirituale: locul 18.
Dintre caracteristicile cele mai importante pe care românii consideră că le au pe primul loc se situează generozitatea, bunul simț, respectul și politețea. Chiar dacă aceste calități sunt pe primele locuri în imaginea de ansamblu a românului, doar 20% dintre români își dau note bune la aceste calități. La capitolul responsabilitate și încredere nu stăm însă la fel de bine. Aceste calități se află pe ultimul loc. Doar 14% dintre români consideră că suntem demni de încredere, cinstiți și atenți în a ne onora promisiunile.
Bunul simț pentru români înseamnă în primul rând folosirea formulelor de mulțumire pentru serviciile oferite de ceilalți. Aproximativ 80% dintre ei au ales ca formulele cel mai des folosite „mulțumesc” și „te rog”, alături de formula de salut „bună ziua”. „Îmi cer scuze” este o altă formulă folosită de românii cu bun simț, însă fără a se face risipă. Atunci când vine vorba de educație și bun simț, o majoritate covârșitoare dintre români, 96%, consideră că bunul simț se învață în familie și că părinții sunt cei care trebuie să facă educație în acest sens. Se așteaptă, de asemenea, de la profesorii și în speță din școală, într-un procent de 66%, ca „bunul simț” învățat acasă să se perpetueze. Un alt mediu care ar trebui să încurajeze bunul simț și să educe oamenii în acest sens este mass-media. 19% dintre români consideră mass-media responsabilă de educarea românilor.
Åži pentru că bunul simț se învață în familie, tot în familie se manifestă de cele mai multe ori. Părinții și bunicii, urmați pe locul al treilea de partenerul de viață sunt cele mai respectate persoane din viața unui român. Mai mult de jumătate dintre români consideră că partenerul de viață are o importanță deosebită și că merită să fie tratat cu mult bun simț și respect. La polul opus, șoferii din trafic, călătorii din mijloacele de transport, vecinii și colegii de serviciu primesc mai puține dovezi de bun simț și sunt categorii mult mai puțin respectate de români.
Românii consideră că primesc respect și sunt tratați cu bun simț tot de familie. Peste jumătate din români sunt de părere că, dacă oferi gesturi de bun simț, vei primi la rândul tău respect și considerație. Există însă un procent semnificativ de români, 32%, care consideră că „în societatea de azi nu ai nimic de câștigat dacă ai bun simț”, acest sentiment intensificându-se odată cu înaintarea în vârstă.
Între românii cu bun simț sunt și români responsabili: protejarea mediului înconjurător este cea mai importantă cauză pentru care românii ar dona o sumă de bani sau ar aloca ore în timpul lor liber. Un procent de 42% dintre ei sunt dispuși să facă acest lucru. Pe locurile următoare, însă la foarte mare distanță de prima cauză, se afla acțiuni ce au ca scop ajutorarea copiiilor cu nevoi speciale, un sfert din românii intervievați manifestându-și interesul în acest sens.
Studiul despre bunul simț la români a fost realizat la inițiativa Pate Bucegi, cu ocazia lansării campaniei de comunicare ce se va desfășura în perioada mai-iulie 2013 și care pune accent pe conceptul de „bun simț”. Studiu a fost realizat de compania Exact CC pe un eșantion de 400 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 – 59 de ani, din mediul urban, cu educație medie și superioară.
