România ar putea fi împărțită în șapte sau opt regiuni, luând în calcul influențele culturale, migrația populației, stadiul de dezvoltare zonală, dar și numărul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune, conform raportului Consiliului Consultativ pentru Regionalizare. Noile regiuni, numărul lor, calculul pentru capitalele de regiune și modul în care regionalizarea României va influența viața locuitorilor sunt abordate într-un document de 56 de pagini emis de către CONREG, potrivit Pro TV.
Conform raportului, regionalizarea României ar putea fi făcută în 7 sau 8 regiuni, luând în calcul influențele culturale, migrația populației, stadiul de dezvoltare zonală, dar și numărul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune. Preluând modelul regionalizării din Polonia, țara cu cea mai mare rată de absorbție a fondurilor europene, România ar putea fi împărțită în regiuni cu o populație medie între 2,4 și 2,7 milioane de locuitori, în funcție de numărul de regiuni, 7 sau 8. „Construirea regionalizării din 2013 în România și prin raportare la modelul polonez statuat prin reforma din 1998 trebuie să aibă în vedere nu numai situațiile de similaritate, ci și pe cele de diferențiere contextuală între cele două țări”, scrie în raport.
Raportul prezintă o nouă hartă a României regionalizate, cu 7 sau 8 regiuni, în funcție de modul în care Bucureștiul va fi repartizat. Conform acestui raport, România va fi împărțită în:
1. Muntenia Sud, regiune care ar putea cuprinde și regiunea București (Regiunea 8)
2. Dunărea de jos (Regiunea Sud-Est)
3. Moldova de Nord (Regiunea Nord-Est)
4. Transilvania Centrală (Regiunea Centru)
5. Transilvania de Nord Vest (Regiunea Nord Vest)
6. Banat Vest (Regiunea Vest)
7. Oltenia.
Fluxul de migrație a populației ar putea fi punctul de plecare pentru calculul noilor capitale regionale ale României, relatează PRO TV, menționând totodată că, în raport, sunt folosite informații ale migrației locuitorilor României din anii 1992 și 2002. „Analiza pricipalelor fluxuri de migrație indică în mod clar principalele centre ale regiunilor funcționale. Decizia pentru locul de plasare a centrelor administrative ale noilor regiuni nu decurge, însă, automat, din această constatare. Este necesară o abordare separată în care să fie luate în seamă și alte criterii”, se mai arată în document, care menționează următoarele criterii: centralitatea geografică a orașului capitală în regiune; infrastructura care îl leagă de restul județelor; starea infrastructurii locale pentru comunicare; spații publice pentru instituțiile administrației. „Oricum, în afara unei grile de criterii care să ducă la o decizie întemeiată nu poate fi rezolvată problema localizării centrelor administrative ale regiunilor. O decizie strict politică pe această temă este puțin probabilă să fie viabilă”, precizează raportul.
Redesenarea României în regiuni va fi calculată și în funcție de starea actuală a anumitor zone din țară. Raportul explică: „În estimarea gradului de funcționalitate al regiunilor de dezvoltare înainte de a fi instituționalizate ca regiuni administrative, este de luat în considerație și nivelul lor de urbanizare„.
