Marii proprietari de păduri nu plătesc NICIUN LEU la bugetele locale

4
28133


   Primarii comunelor din zonele de munte acuză marii proprietari de păduri că refuză să plătească taxe și impozite locale deși dețin mari proprietăți pe care le exploatează și obțin profituri uriașe. Proprietarii de păduri se prevalează de o prevedere a Codului Silvic care le permite să nu plătească taxe și impozite locale dacă pădurea este încadrată în grupa I funcțională, adică pădure de protecție. Aberația din Codul Silvic este susținută și de Codul Fiscal care împiedică în acest fel administrațiile locale să obțină venituri din exploatările forestiere care aduc profituri uriașe proprietarilor. Între timp, din pădurile Vrancei se taie sute de mii de metri cubi de lemn, iar drumurile sunt distruse de camioanele toporatorilor. Pe Valea Râmnicului ar fi nevoie de peste 2.600 de camioane pentru a transporta doar lemnul aprobat pentru exploatare în acest an. 

   Primarii comunelor din zonele de munte acuză marii proprietari de păduri că refuză să plătească taxe și impozite locale deși dețin mari proprietăți pe care le exploatează și de unde obțin profituri uriașe. Proprietarii de păduri se folosesc de o prevedere din Codul Silvic potrivit căreia „pădurile, altele decât cele proprietate publică a statului, încadrate prin amenajamentele silvice în grupa I funcțională, precum și cele cu vârsta de până la 20 de ani sunt scutite de taxe și impozite”. Ori, la nivelul Vrancei, doar un sfert din cele 192 mii de hectare de pădure nu sunt în grupa I funcțională. Celelalte 140 mii hectare de pădure sunt încadrate în grupa I funcțională, ceea ce înseamnă că nu se plătește niciun leu impozit către primăriile comunităților vrâncene.
   Situația îi nemulțumește pe primari, care cer schimbarea legislației silvice și obligarea proprietarilor de păduri să plătească un impozit atât timp cât exploatează pădurile pe care le dețin.
   Primarul comunei Vintileasca, Georgel Spătaru a declarat că este „o scăpare a Codului Fiscal și a celui Silvic”. Practic, marii proprietari de păduri nu plătesc nici un leu la bugetul local pe motiv că atât Codul Fiscal cât și Codul Silvic prevăd că pentru pădurile de protecție nu se plătesc taxe și impozite locale. „Avem de-a face cu o scăpare a Codului Fiscal, dar și a Codului Silvic care permit ca marii proprietari de păduri să nu plătească taxe și impozite locale dacă pădurea este încadrată în categoria întâi funcțională, adică pădure de protecție. În zona localității Vintileasca aproape toate pădurile sunt considerate de protecție și nici un  mare proprietar nu plătește taxe locale. Am făcut demersuri în acest sens, iar în răspunsul primit se spune că dacă s-ar plăti taxe și impozite locale s-ar crea o presiune mare pe pădure. Dacă așa stau lucrurile atunci de ce se exploatează cantități uriașe din aceste păduri, dacă sunt de protecție? Åži cum e normal ca un proprietar de păduri care are 1.500-2.000 de hectare de pădure să nu plătească un leu impozit, iar amărâții să plătească taxe pentru toate râpile”, a spus primarul comunei Vintileasca, Georgel Spătaru.
   La Andreiașu, primăria nu poate încasa impozite pentru circa 10 mii hectare de pădure, din care două mii sunt încadrate la grupa I funcțională, adică păduri de protecție, iar celelalte opt mii de hectare sunt ale Romsilva. Iar pentru pădurile proprietate de stat nu sunt plătite taxe și impozite locale. Primarul Ionel Budeanu spune că dacă ar încasa taxe și impozite pentru această suprafață, nu ar mai trebui să aștepte sprijin de la bugetul de stat. „Este o suprafață foarte mare de pădure pentru care nu încasăm taxe și impozite locale. Lumea spune că avem mii de hectare de pădure, dar oamenii nu știu că noi nu încasăm niciun leu de pe urma lor. Dacă am încasa impozit pentru aceste terenuri, atunci nu am mai avea probleme cu fondurile locale”, a explicat primarul Budeanu.

Cinci sute de mii de metri cubi de lemn tăiat în 2012

   Cantitățile enorme de masă lemnoasă exploatată din Vrancea arată că pădurile din județ numai funcție de protecție nu au. Doar în 2012, în Vrancea a fost exploatată circa cinci sute de mii de metri cubi de masă lemnoasă, potrivit cotei anuale calculate de instituțiile silvice. Aceasta în condițiile în care trei sferturi din pădure ar trebui să fie încadrată la grupa I funcțională. Iar Codul Silvic prevede că grupa I funcțională cuprinde „păduri cu funcții speciale de protecție a apelor, a solului, a climei și a obiectivelor de interes național, păduri pentru recreere, păduri de ocrotire a genofondului și a ecofondului, precum și pădurile din ariile naturale protejate de interes național”. Unde mai este funcția de protecție a apelor, a solului, a climei când sunt tăiate sute de mii de metri cubi de lemn în fiecare an?
   Cât despre cheltuielile cu împăduririle, proprietarii privați preferă regenerările naturale.

Peste 50 de mii de hectare de pădure deținute de marii proprietari

   Cei mai importanți proprietari de pădure din județ sunt obștile din Vrancea arhaică și câteva societăți comerciale, care ascund în spate interese financiare americane și suedeze. Astfel, unul dintre cei mai mari proprietari de pădure din România este Universitatea americană Harvard care deține compania de administrare Harvad Management Company. Acesta este acționarul majoritar al fondului Phemus Corporation, care deține firma Scolopax SRL Focșani.
   Potrivit unei situații din 2012, societatea Scolopax avea în țară 35.800 de hectare de pădure, din care cea mai mare parte se află în Vrancea, respectiv 13.470 hectare. Această suprafață face din firma controlată de prestigioasa universitate americană, cel mai mare proprietar privat de păduri din județ dintre agenții economici.
   Topul celor mai mari proprietari de păduri din Vrancea este dominat de obștile de moșneni, respectiv Tulnici – 14.180 ha; Nereju – 4.524 ha; Păulești – 3.838 ha; Poiana – 3.340 ha; Negrilești – 3.227 ha; Nistorești – 2.811 ha; Viișoara – 2.702 ha; Năruja – 2.673 ha; Hăulișca – 2.653 ha; Voloșcani – 2.550 ha.
   Alături de Scolopax SRL cu 13.470 ha, se află suedezii de la Midgard Investments SRL – 1.290 ha și Scala SRL – 798 ha.
   Urmează  persoanele fizice care dețin suprafețe mari de păduri. Este vorba de Stan Cătălin – 1.325 ha; Ghyca Maria și Olrleanu M. – 1.324 ha; Scînteianu Gilda – 945 ha; Apostoleanu Tatiana și Gussi Gheorghe – 761 ha; Gîrboiu Constantin – 730 ha; Buttu Nicolae – 610 ha; Buttu Dimitrie – 506 ha; Rădulescu Maria – 390 ha; Buttu Alexe – 208 ha și Buttu Ana – 200 ha.
   Pe lista marilor proprietari se mai află primăriile Vintileasca – 517 ha; Jitia – 512 ha; Vizantea Livezi – 242 ha; Fitionești – 241 ha; Cîmpuri- 168 ha; Poiana Cristei – 113 ha.

„Toporatorii” distrug drumurile naționale

   În timp ce pădurile de pe Valea Râmnicului sunt „cu funcții speciale de protecție a apelor, a solului, a climei”, camioanele toporatorilor au distrus drumurile naționale DN 2N Dumbrăveni – Dumitrești – Jitia și DN 2R Jitia-Vintileasca-Bahnele. Dezastrul lăsat în urmă de mastodonți îi nemulțumește pe oamenii din localitățile traversate de cele două drumuri. Oamenii spun că au așteptat aproape 40 de ani pentru ca aceste drumuri să fie reparate, iar apoi să fie imediat distruse și nu vor permite ca interesele unor societăți comerciale care exploatează lemn să fie mai presus de interesele a câtorva zeci de mii de oameni care depind de acest drum.
   Primarii de pe Valea Râmnicului solicită instituțiilor abilitate să ia toate măsurile pentru ca transportatorii să respecte limitele de tonaj. „Dacă autoritățile abilitate nu vor lua măsuri urgente, eu împreună cu cetățenii din Dumitrești în cel mai scurt timp vom bloca drumul național DN 2N. Nu se mai poate în acest fel. Abia a fost făcut în toamna lui 2012 și acum este distrus de acești mastodonți pe care nu-i oprește nimeni”, a spus primarul Petrică Dogaru.
 
Peste 6.600 de camioane pentru lemnul toporatorilor

   Traficul greu de pe drumurile naționale de pe Valea Râmnicului este imens dacă îl calculăm în funcție de lemnul aprobat la exploatare în ultimii doi ani, respectiv de când a fost refăcut asfaltul. Peste 6.600 de camioane de 30 tone sunt necesare pentru a transporta cele 100 mii metri cubi de lemn, cota de masă lemnoasă din 2012-2013. Cea mai mare cantitate a fost exploatată în 2012, când posibilitatea anuală a fost de 60 mii metri cubi de masă lemnoasă, adică patru mii de camioane, ținând cont că limita maximă de tonaj este de 30 tone, iar un camion gol are circa 15 tone. Aceasta înseamnă o încărcătură de circa 15 metri cubi de lemn pentru fiecare camion.
   Åžeful Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și Vînătoare, Alexandru Lefter, spune că pentru anul 2013 este aprobată o cantitate de circa 40 mii metri cubi de lemn din pădurile de pe această vale. Dacă ar respecta legea camionagiii, ar însemna nu mai puțin de 2.666 de camioane care să transporte lemnul în următoarele luni.
   Cea mai mare cantitate va fi exploatată de Ocolul Silvic din Dumitrești- 26 mii metri cubi de lemn.
   Alte 14 mii metri cubi de lemn vor fi exploatate de ocoalele silvice private care administrează pădurile private, respectiv de Ocolul Silvic Tulnici și Ocolul Oriolus. Pentru a limita daunele provocate infrastructurii rutiere, reprezentanții ITRSV au dispus interzicerea accesului firmelor de exploatare în pădure pe perioada precipitațiilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here