Neglijați, abuzați, nedoriți, părăsiți… Copii nefericiți, dezorientați, în total 784 de copii din Vrancea au avut nevoie, anul trecut, de serviciile specialiștilor Servi¬ ciului de Intervenție în Regim de Urgență (SIRU) din cadrul Direcției Ge¬ nerale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vrancea. Pentru cei mai norocoși dintre ei s-a reușit menținerea în căminul părintesc sau în familiile extinse. Ceilalți au ajuns fie în adăposturi sau centre din structura Direcției, fie în grija asistenților maternali care vor încerca să le șteargă urmele suferințelor și să le reașeze viețile pe făgașul firesc…
Dacă ar fi să-i împărțim pe toate zilele unui an, ar însemna că în 2012, în județul nostru, mai mult de doi copii au avut nevoie, zilnic, de intervenția celor de la Protecția Copilului. Potrivit unui raport al DGASPC Vrancea, pe parcursul anului trecut, specialiștii Serviciului de Intervenție în Regim de Urgență (SIRU) s-au deplasat acasă la 784 de copii cărora, în funcție de nevoi și realitățile constatate la fața locului, au trebuit să le acorde servicii sociale primare și de specialitate. Dintre aceștia, 662 au beneficiat de servicii de prevenire a separării copilului de familia sa și drept urmare, pentru 353 de micuți s-a reușit să rămână lângă părinții lor. „Acest lucru s-a reușit în urma acordării de servicii sociale primare și de specialitate de către specialiștii echipei mobile a SIRU, în colaborare cu reprezentanții autorităților locale de la domiciliul copiilor aflați în situații de risc. S-a prevenit, astfel, separarea copilului de familia sa”, a declarat Anca Candrea, șef SIRU din cadrul DGASPC Vrancea.
Alți 254 de copii au constituit cazuri de delincvență juvenilă și devianță comportamentală. Dintre aceștia, 98 au beneficiat de servicii de specialitate acordate copiilor care au săvârșit o faptă penală dar nu răspund penal iar 156 au constituit cazuri de copii din stradă, delincvenți. Pentru 13 copii care frecventează Centrul Educațional de Zi au fost acordate servicii sociale primare și de specialitate în vederea prevenirii fenomenului exploatării prin muncă și abandonului școlar iar în cazul altor 42 de micuți, ajunși în Centrul Maternal împreună cu mamele lor, s-au depus eforturi substanțiale pentru a fi prevenită separarea de acestea.
Tot anul trecut, 122 de copii au reprezentat cazuri care au necesitat servicii de protecție specială. Acestea au fost referite instanței de judecată, însă până la soluționare, 46 dintre respectivii copii au fost dați în grija asistenților maternali profesioniști din județ iar 76 au fost găzduiți în Adăpostul Temporar pentru Copilul Abuzat. După evaluarea detaliată efectuată în cele 122 de cazuri de către specialiștii SIRU, soluționarea dată de instanță a trimis 68 dintre acești copii în plasament la asistenți maternali profesioniști, pentru 28 s-a decis plasamentul într-un centru de tip familial/rezidențial, doi copii au ajuns în grija familiei extinse iar 24 au fost reintegrați în familie.
Potrivit celor spuse de Anca Candrea, șef SIRU, pe parcursul anului trecut au mai fost înregistrate 23 de sesizări cu privire la copii abandonați sau părăsiți în unități sanitare cu secții de Neonatologie și/sau Pediatrie. Ca urmare a intervenției și serviciilor oferite de specialiștii SIRU, pentru 9 astfel de copii s-a reușit menținerea în familiile lor, pentru ceilalți 14 instituindu-se măsura de protecție a plasamentului.
Neglijarea, cea mai frecventă formă de abuz asupra copiilor
Majoritatea copiilor care au necesitat, anul trecut, intervenția Protecției Copilului au ajuns în situații de risc din pricina neglijării – cea mai frecventă formă de abuz, potrivit specialiștilor. Aceștia atenționează părinții că neglijarea afectează negativ atât dezvoltarea fizică a copilului, cât și pe cea psihologică iar urmările pot fi dramatice. Neglijarea severă, mai ales a copiilor de vârstă mică, afectează major creșterea și dezvoltarea fizică și intelectuală a copilului, iar în cazurile extreme poate conduce la spitalizare, instalarea unui handicap sau chiar la deces.
Copiii victime ale neglijării devin temători, se izolează și devin incapabili de a avea încredere în cineva. Mai mult, ei ajung depresivi, retrași, pot manifesta tulburări grave de atașament, hiperactivitate, deficit de atenție, furie, etc. „Copiii neglijați sunt mai predispuși la comportamente antisociale, tulburări de personalitate și comportament violent. Uneori, neglijarea duce la asumarea de responsabilități prea mari. Responsabilitatea de a îngriji frații mai mici îl împiedică pe copil să participe la activități adecvate vârstei lui, să se joace, să aibă prieteni, mergând chiar până la absentarea sau renunțarea la școală. Pe termen lung, problemele psihologice asociate cu neglijarea includ tulburări de personalitate, anxietate, psihoze. Chiar și în familiile înstărite, unde copiilor aparent nu le lipsește nimic, se poate ajunge la situații de neglijare. Astfel de cazuri se văd când părinții lipsesc mult de acasă, când nu mai au timp și energie ca să asculte nevoile reale ale copiilor lor, când nu reușesc să fie alături de ei în etapele de dezvoltare prin care trec”, a atenționat Anca Candrea.
Ce fel de părinți își neglijează copiii?
Situația fiecărei familii este unică, însă există factori de risc generali, care cresc vulnerabilitatea unui copil de a fi neglijat. Astfel, potrivit specialiștilor, sunt mai predispuși să-și neglijeze copiii părinții care au fost neglijați la rândul lor, cei cu o stimă de sine și un control al impulsurilor scăzut, părinții care se simt copleșiți de responsabilitățile parentale și resimt negativ orice solicitare din partea copilului, dar și părinții depresivi, alcoolici. Predispuși la neglijare sunt și acei copii din familii dezorganizate, izolate social, cei crescuți de un singur părinte care se confruntă cu dificultăți, dar și copiii acelor părinți needucați, incapabili să înțeleagă sentimentele și nevoile celorlalți și care au grijă preponderent de propriile nevoi. „Neglijarea este o formă non-fizică a violenței și reprezintă incapacitatea sau refuzul adultului de a asigura dezvoltarea copilului în toate aspectele vieții sale. Ea poate fi de mai multe feluri, de exemplu alimentară, vestimentară, medicală, neglijarea igienei, neglijare educațională. Poate cea mai insidioasă formă de neglijare, cea emoțională, constă în lipsa atenției din partea adultului pentru copil, lipsa contactelor fizice, a semnelor de afecțiune, a cuvintelor de apreciere. Iar cea mai gravă formă de neglijare este părăsirea și abandonul copilului”, a detaliat Anca Candrea.
Åžefa SIRU a lansat un apel către toți oamenii din comunitățile județului să nu rămână indiferenți dacă au cunoștință că un copil este neglijat sau abuzat. Oricine poate suna, în astfel de cazuri, chiar și sub protecția anonimatului, la numărul de telefon 0237.983, sau la cel al DGASPC Vrancea, 023.230789. Un simplu astfel de apel făcut la timp poate salva, efectiv, o viață de copil!
