Căutând mai multe date despre evenimentul pe care îl sărbătorim astăzi, am găsit pe site-ul Muzeului Vrancei, un material semnat de Horia Dumitrescu și Maria Dumitrescu. Autorii demonstrează că istoria înseamnă și altceva decât date ce trebuie memorate la o oră de curs. Istoria, cu atât mai mult cea care are semnificații pentru comunitatea locală, poate fi frumoasă, interesantă și îți poate da, în caz că le-ai pierdut, câteva repere. Vă invit să citiți și să vă bucurați.
„La 5 ianuarie 1859 domn al Moldovei era ales, în unanimitate, colonelul Alexandru Ioan Cuza. Poetul focșănean Dimitrie Dăscălescu scrie cu acest prilej poezia „O zi frumoasă”, așa cum a rămas în inimile românilor ziua de 5 ianuarie, poezie din care răzbate laitmotivul:
Azi, Românul dovedește
Că-n sfârșit s-a deșteptat,
Åži că-n faptă vrednicește
Libertatea ce-a visat
Åžtirea dublei alegeri a domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost primită de focșăneni cu adâncă mulțumire și satisfacție. Telegrama de felicitare – 25 ianuarie 1859 – adresată lui Cuza aflat la Iași, de locuitorii orașului, este deosebit de concludentă:
„Prea înălțate Doamne, Sub impresia unei simțiri de bucurie extraordinară inimile rămân uimite și nu pot exprima toate câte simțim. Orășenii focșăneni nu pot decât să zică: Trăiască România! Trăiască Prințul lor!”.
Focșănenii – devotați apărători ai unității naționale – trimit o telegramă de felicitare Domnitorului la 24 ianuarie 1862 purtând 54 semnături, în care se arată printre altele:
„Poporul din orașul Focșani chiar în entuziasmul lui, făcând o sărbătoare din acea zi fericită, a mers în pompă la hotarul care trecea prin inima acestei întinse și frumoase Å¢ări și a aruncat pietre într-însul, dorind ca nici urmele lui să nu se mai cunoască pe viitor… Poporațiunea din orașul acesta, cu ochii scăldați în lacrimi de recunoștință, vine a depune iarăși ca la 5 și 24 Ianuarie în mâinile Înălțimii tale devotamentul și credința sa…
Să trăiască România întreagă una și nedespărțită.”
Poate cea mai spectaculoasă manifestare de simpatie față de domnitorul ce întruchipa aspirațiile seculare ale poporului român și-au manifestat-o focșănenii cu prilejul călătoriei pe care acesta a efectuat-o de la Iași la București, în ziua de 5 fe-bruarie 1859, când domnitorul Cuza a fost oaspetele orașului Focșani. Mii de oameni i-au ieșit în cale în drumul dinspre Mărășești, pe unde venea de la Iași. În cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe șosea, pe ulițele pe unde trebuia să treacă și, în fața curții boierilor Dăscălescu, patru arcuri de triumf, împodobite cu verdeață și înfășurate în pânză tricoloră.
Sute de felinare (850), improvizate în grabă, 150 ceaune și 650 ulcele de tuci cu smoală, păcură (s-au consumat 30 vedre) și seu (60 ocale) erau așezate pe ulițe, pentru a se aprinde și a lumina feeric orașul.
S-au mai ridicat în oraș mai multe piramide, acoperite cu frunze de brad și pe care ardeau lumânări și felinare.
După condica de cheltuieli, municipalitatea a cheltuit 6.630 lei și 32 parale, din care numai pentru artificii 1.354 lei și 20 parale.
Mai în toate casele parti-culare, s-au arborat steaguri, s-au împodobit porțile cu verdeață și la ferestre, toată noaptea au ars lumânările bucuriei obștești.
„La apariția Domnului, lumea a isbucnit în urale, două muzici militare, una din Iași și alta din București, precum și tarafe de lăutari, cântau „Hora Unirii” și un imn al vremii „Timpuri de Mărire”. Valuri de flori s-au revărsat în calea Domnului, care s-a scoborât din diligență”.
Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, și a chemat la el pe cei doi soldați care făceau de strajă la hotar: un moldovean și un muntean. Le-a spus că sunt frați și i-a pus să se îmbrățișeze. Apoi a dat poruncă ca fiecare să meargă la cazarma lui și să comunice comandirilor că de azi înainte și pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat gărzile de la hotarul dintre români, de la Focșani.
De aici, însoțit de notabilitățile orașului și de mulțimea de oameni, Cuza a mers până în centrul orașului, „La Podu di chiatra”, unde au jucat cu toții „Hora Unirii”.
Noaptea, Domnitorul a fost găzduit de boierii Dăscălești, unde a doua zi a primit în audiență multă lume, se zice și pe Moș Ion Roată. Părăsind orașul, când a ajuns la București, Cuza Vodă a mărturisit, că nicăieri, nu fusese mai bine primit, ca la Focșani.
