Președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, a participat, ieri, la Adunarea Regiunilor Europene Vitivinicole (AREV), care a avut loc la Bruxelles, cu scopul de a apăra drepturile viticultorilor europeni. Președintele Marian Oprișan a fost mandatat de viticultorii vrânceni să spună NU liberalizării dreptului de plantare a viței de vie, pregătită de Comisia Europeană. La manifestare a participat și comisarul european pe agricultură, Dacian Cioloș. „Cei de la Comisia Europeană trebuie să înțeleagă faptul că viticultura înseamnă, înainte de orice, plăcerea de a bea un vin de calitate”, a spus în plenul întâlnirii președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan
Președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, a declarat, ieri, în plenul Adunării Regiunilor Europene Vitivinicole, că el crede în va-lorile Uniunii Europene, care s-a construit pe două principii: unitate în diversitate. Oprișan a spus că toți participanții la adunare sunt uniți în convingerea că liberalizarea dreptului de plantare a viței de vie nu reprezintă salvarea adevăraților podgoreni, a celor care duc această meserie din generație în generație. Åžeful administrației județene și-a exprimat convingerea că indiferent dacă reprezintă podgorii mari din Spania, din Franța, din Italia sau din România, participanții la reuniunea AREV sunt mândri de vinurile produse la ei acasă. „Eu vin din Vrancea și mă mândresc cu faptul că provincia al cărei reprezentant sunt este cea mai mare podgorie din România. La fel de tare mă mândresc și cu vinurile care sunt produse în Vrancea și care, nu mai târziu de luna ianuarie 2012, și-au câștigat faima la concursul internațional de vinuri de la Bruxelles, acolo unde vinurile produse în Vrancea au obținut trei medalii de aur. La fel cum eu, ca și consumator, sunt atașat de vinurile produse în Provincia Vrancea, știu că și dumneavoastră simțiți același lucru atunci când vă gândiți la vinurile care se produc, de generații întregi, în regiunile viticole natale. Interesele noastre comune au făcut ca astăzi să fim, aici, uniți în această acțiune, chiar dacă reprezentăm o diversitate de regiuni viticole istorice”, a precizat Marian Oprișan.
Calitate obținută prin muncă
Åžeful administrației județene le-a spus participanților la adunarea AREV că vineri s-a întâlnit cu reprezentanții podgorenilor din Vrancea, care l-au mandatat să spună NU liberalizării dreptului de plantare a viței de vie, pregătită de Comisia Europeană. „Mesajul celor 100.000 de vrânceni care au ca principală ocupație prelucrarea strugurilor este unul de refuz total față de intențiile Comisiei Europene de a liberaliza dreptul de plantare! Iar acest refuz are o justificare! Ani de zile, podgorenii din România au muncit cu seriozitate, cu dedicare și profesionalism pentru a putea concura, de la egal la egal, cu vinurile din Europa Occidentală. Au fost ani de zile în care podgorenii au investit enorm în utilaje performante de producție, dar și în ceea ce privește culturile de viță de vie care au fost întinerite și replantate cu soiuri nobile. Astăzi, în podgoriile din Vrancea se produc vinuri la fel de bune ca în oricare altă regiune viticolă din Europa, iar consumatorii din România sunt foarte mulțumiți de acestea. Prețul calității a fost plătit prin munca și profesionalismul celor care m-au mandatat să vorbesc astăzi, iar răsplata cea mai mare a lor este admirația pe care adevărații cunoscători și-o exprimă atunci când gustă un vin de Vrancea!”, a afirmat președintele Consiliului Județean Vrancea.
„CE trebuie să înțeleagă că viticultura înseamnă, înainte de orice, plăcerea de a bea un vin de calitate”
Marian Oprișan a arătat că, din păcate, viitorul acestui sector de activitate nu ține doar de viticultori, ci și de instrumentele care vor fi aplicate la nivelul Uniunii Europene până în 2020. În ceea ce privește viticultura, prevederile Politicii Agricole Comune sunt în divergență cu ceea ce reprezintă tradiția în sectorul viticol. Din aceste considerente, Marian Oprișan crede că dacă reprezentanții Comisiei Europene vor impune liberalizarea plantațiilor, această regulă va duce la falimentul viticulturii românești per ansamblu, fiindcă această decizie va favoriza marii producători de vinuri din UE în detrimentul celor locali. „Vrancea este renumită nu doar pentru vinurile sale ci și pentru un slogan drag celor din zonă: «Uniți suntem puternici!» Astăzi cred că trebuie să arătăm că doar fiind uniți în demersul nostru vom putea să ne apărăm interesele economice, în așa fel încât sectorul viticol să se dezvolte punând în prim plan valoarea și tradiția producerii vinului și nu promovarea conceptului de mult și ieftin indiferent de calitate! Am speranța că diversitatea care face vinurile noastre unice în lume, dar și unitatea acestei acțiuni vor reprezenta tot atâtea semnale pentru ca cei de la Comisia Europeană să înțeleagă faptul că viticultura înseamnă, înainte de orice, plăcerea de a bea un vin de calitate”, a încheiat preșe-dintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan.
Declarația Președinților Regiunilor Viticole din Europa privind drepturile de plantare
„Teritoriile spun NU desființării viticulturii europene!
Drepturile de plantare sunt un instrument care reglementează potențialul de producție. Nu costă nimic pentru plătitorii de taxe europeni, sunt parte dintr-o luptă dinamică pentru dezvoltarea durabilă și au o adevărată dimensiune socială. Din acest motiv, regiunile care sunt „teritorii viticole” prin excelență, doresc să aducă aminte Comisiei Europene obiectivele Politicii Agricole Comune (Articolul 33 din Tratatul ce Stabilește Comunitatea Europeană) și de propria Strategie „Europa2020 ” pentru a dezvolta creșterea care este „inteligentă, durabilă și incluzivă”, în timp ce politica viticulturii este în conflict direct cu așteptările teritoriale ale comunităților și ale societății civile.
Datorită deciziei luate în 2008 de a face drepturile de plantare complet libere pe întreg teritoriul UE până la 1 ianuarie 2012;
Având în vedere că plantarea viței de vie, încă din 1930, în anumite state membre și din 1970 în Uniunea Europeană, a fost reglementată de drepturile de plantare;
Întrucât drepturile de plantare sunt „piatra de temelie” a modelului european de creștere a viței de vie, care a permis dezvoltarea activităților economice ce sunt considerabile, diversificate și susțin dezvoltarea rurală în zonele în care nu există producție alternativă;
Întrucât acest instrument nu are nici un impact asupra bugetului comunității – în contrast cu dezrădăcinările cu costuri masive angajate între 2008 și 2012;
Date fiind consecințele dezastruoase pe care le-ar avea liberalizarea plantărilor pentru economia teritoriilor noastre, ocuparea forței de muncă periferice, dezvoltarea rurală, peisajele, turismul și mediul înconjurător: supraproducția, prețurile scăzute, calitatea redusă, pierderea reputației, dispariția preocupărilor familiale, relocarea viilor la câmpie, concentrarea și industrializarea sectorului;
Date fiind îngrijorările sincere pe care această decizie o provoacă printre viticultori și reprezentanții aleși din teritoriile în discuție, și pe plan larg în rândul cetățenilor și consumatorilor, pentru care actualul PDO (Vinuri cu Denumire de Origine Protejată)/IG (Vin de Indicație Geografică) este o garanție de trasabilitate privind originea a ceea ce beau;
Date fiind inițiativele ce au fost deja angajate pe teren înainte de termenul limită de 1 ianua-rie 2016 (speculație, achiziționarea de terenuri la câmpie etc.) și îngrijorările crescute ale viticultorilor, în mod particular în rândul celor tineri, privind viitorul lor apropiat;
Dat fiind Raportul Special nr. 7/2012 emis la 12 iunie 2012 de Curtea Europeană a Auditorilor privind progresul Organizației Pieței Comune în sectorul viticol în care Comisiei i se reproșează că nu a condus o evaluare în profunzime a posibilelor consecințe ale abolirii drepturilor de plantare;
Întrucât, așa cum a fost demonstrat de către studiul științific independent al Profesorului Etienne Montaigne, organizarea potențialului de producție nu constituie o piedică pentru dezvoltarea viticulturii sau nu descurajează tinerii viticultori (câteva zeci de mii de hectare de drepturi distribuite în ultimii zece ani), însă o administrare judiciară înseamnă să se poată menține un echilibru între ofertă și cerere;
Întrucât aproape toți membrii statelor producătoare și majoritatea din Parlamentul European, din Comitetul Regiunilor și din Comitetul Economic și Social denunță acum această decizie și cer Comisiei să mențină reglementările potențialului de producție pentru toate categoriile de vin;
Întrucât Directoratul general pentru Agricultură rămâne surd la aceste apeluri,
Noi, președinții regiunilor și reprezentanții aleși ai comunităților teritoriale din Adunarea Regiunilor Europene Vitivinicole (AREV), sprijiniți de majoritatea copleșitoare a organizațiilor de comerț regionale, naționale și europene, îndemnăm Comisia să țină seama de cererile formulate de toate teritoriile producătoare de vin și să facă rapid o nouă propunere legislativă pentru toate statele membre, în conformitate cu procedurile democratice.
Apelăm la Parlamentul European pentru a reintroduce organizarea potențialului de producție în forma drepturilor de plantare pentru toate categoriile de vin în toate statele membre, astfel modificând propunerea pentru reglementarea Comisiei privind «Organizația Pieței Comune Unice». Cerem șefilor de stat și de guvern din țările producătoare să continue eforturile lor și să convingă, înainte de sfârșitul anului 2012, cele câteva țări membre necesare pentru a avea o majoritate calificată. Invităm Consiliul de Miniștri pentru Agricultură să susțină în mod oficial aceste poziții.”
