Aproape 40 de lideri locali, oameni de afaceri, fermieri au participat, la sfârșitul săptămânii trecute, la seminarul organizat la Lepșa, în cadrul Grupului de Acțiune Locală „Vrancea Sud – Est” referitoare la produsele tradiționale din Vrancea. GAL-ul „Vrancea Sud – Est” este singurul inițiat de o Cameră Agricolă din țară și beneficiază de un contract de finanțare în valoare de 2,8 milioane euro. În cadrul seminarului au fost prezentate meșteșuguri și produse tradiționale din Vrancea și modalități prin care acestea pot fi promovate.
Intrarea României în Uniunea Europeană a însemnat o deschidere a economiei pentru investițiile străine, o modernizarea a afacerilor din agricultură. Economia modernă impune standarde, condiții stricte, reglementate de la Bruxelles însă păstrează și o nișă pentru produsele sau meșteșugurile specifice țărilor din UE. Această temă a fost subiectul seminarului organizat la Lepșa de către Grupul de Acțiune Locală „Vrancea Sud Est”. Cei aproape 40 de participanți la întâlnire au discutat despre păstrarea și promovarea vechilor meșteșuguri și produse tradiționale prin care se menține identitatea națională a României, care definesc statul român în relațiile din cadrul Uniunii Europene.
Inginerul Cătălin Răducanu, membru în echipa tehnică a GAL-ului, a prezentat participanților la seminar o cercetare efectuată de angajații Grupului de Acțiune asupra produselor tradiționale ce se regăsesc în lista Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și gradul lor de răspândire și de cunoaștere în rândul populației. „Plecând de la un studiu publicat pe site-ul MADR în 2011 despre produsele tradiționale recunoscute ce se regăsesc pe teritoriul României în diverse zone, am încercat să vedem care dintre ele se mai folosesc în prezent. Deși nu realizăm în mod deosebit, prezența lor în viața noastră cotidiană este iminentă. Ne întâlnim cu ele la tot pasul și încă le mai folosim, chiar dacă nu realizăm că ele sunt produse tradiționale”, a explicat Cătălin Răducanu.
Participanților la seminar le-au fost prezentate informații despre câteva meșteșuguri tradiționale vrâncene, precum oieritul, cașul afumat, cioplitul lemnului prin care sunt realizate tiparele și păpușarele de caș, troițele, olăritul, țesutul pânzei, stofei, făurirea de instrumente populare precum fluier, caval, trișcă, cimpoi, bucium de către meșterii din Nereju, Nistorești, Spulber. Nu au fost uitați realizatorii binecunoscutelor măști tradiționale din Nereju, Năruja, Vintileasca sau prelucrarea artistică a răchitei, papurei la Suraia.
Fetival pentru podgorenii vrânceni
Vrancea înseamnă însă și cea mai mare suprafață de viță de vie din România. Podgoriile Cotești, Jariștea, Odobești și Panciu sunt recunoscute pentru vinurile excelente realizate de viticultorii locali. Acești podgoreni și munca lor de peste an sunt promovați la Festivalul Internațional al Viei și Vinului Bachus, organizat anual în municipiul Focșani, în luna octombrie. Acesta este unul dintre evenimentele care promovează, pe lângă produsele vitivinicole specifice zonei, și valorile culturii locale, mergând de la tradiții, obiceiuri, meșteșuguri până la gastronomie.
În cadrul acestui eveniment, Consiliul Județean Vrancea, împreună cu instituțiile culturale din județ, organizează Târgul meșterilor populari, seminarii cu participare internațională, activități de degustare a produselor tradiționale precum Expoziția de produse gastronomice tradiționale din Regiunea de Dezvoltare Sud – Est, manifestări cultural-artistice.
Singurul GAL realizat de o Cameră Agricolă
GAL-ul „Vrancea Sud-Est”, realizat la inițiativa președintelui Consiliului Județean, Marian Oprișan, este singurul finalizat de o Cameră Agricolă din țară. A obținut un contract de finanțare de 2,8 milioane euro, ce a fost semnat la sfârșitul anului trecut. Acest GAL îi ajută pe fermierii și autoritățile locale care depun proiecte pentru accesarea de fonduri europene să obțină mult mai ușor banii de care au nevoie. În loc să aștepte luni de zile până când proiectele sunt verificate și declarate eligibile, documentația este verificată doar de specialiștii GAL-ului și ulterior avizată de autoritățile centrale. Practic, GAL-ulul funcționează ca un fond de investiții care asigură bani pentru cele mai bune proiecte din comunitățile locale partenere.
Lista comunelor partenere la GAL cuprinde localitățile Milcovul, Răstoaca, Gologanu, Sihlea, Slobozia Ciorăști, Măicănești, Ciorăștii Mari, Nănești, Gugești, Tătăranu, Bălești, dar și comuna Nămoloasa, din Galați. Pe lista partenerilor din cadrul GAL-ului se mai află 28 societăți comerciale, întreprinderi individuale, cabinete medicale individuale, cooperative agricole. Grupul de Acțiune Locală Vrancea Sud- Est este beneficiar al unui proiect finanțat prin FEADR – axa 4 LEADER, privind implementarea planului de dezvoltare locală.
Conform definițiilor din legislația românească, Grupul de Acțiune Locală reprezintă un parteneriat public-privat local constituit din parteneri provenind din diferite sectoare socio – economice locale, formă de asociere prin care administrațiile locale și fermierii pot obține fonduri europene mult mai rapid decât prin intermediul sesiunilor clasice de depunere a proiectelor.
Rețetele produselor tradiționale
Echipa tehnică a GAL-ului a prezentat și câteva produse tradiționale din Vrancea, cu rețetele și secretele care le asigură unicitatea. Participanții au putut afla cum este produs păstrăvul afumat în cetină de brad de la Lepșa, cașcavalul de Soveja sau cașul afumat de Negrilești. Însă acestea sunt produse în continuare de către mici producători individuali. Astfel, cașcavalul de Soveja este valorificat drept una dintre atracțiile județului Vrancea, fiind produs doar în această zonă, după o rețetă tradițională cunoscută de oamenii locului. Cașcavalul de Soveja este produs în casă, fără conservanți sau produși chimici, ceea ce face ca gustul lui să fie diferit de cel produs în fabrici.
Păstrăv afumat în cetină de brad
Peștele proaspăt se eviscerează, se spălă și se pune la macerat într-o soluție alcătuită din apă și mirodenii ca sare, usturoi, foi de dafin și piper boabe vreme de 12 ore. După ce peștele s-a odihnit suficient, se scoate de la macerat și se pune la afumat, pentru aproximativ 24 de ore, într-un cuptor special amenajat. Metoda este cunoscută ca afumare cu fum cald, și se folosește, în mod special, lemn de fag pentru a-i da un gust dulceag. După ce se scot de la fum, se împachetează intr-un coșuleț din cetină de brad, cunoscut sub numele de hârzob, care îi va împrumută gustul de cetină. Se recomandă ca peștele sa fie consumat in câteva zile, asezonat cu lămâie și vin din podgoriile vrâncene, fiind indicată păstrarea hârzobului la rece, într-o cameră aerisită, ferit de lumina soarelui.
Cașcavalul de Soveja
Cașcavalul de Soveja este un produs tradițional specific județului Vrancea. Cașcavalul arată ca și cum ar fi sculptat, cei care îl prepară, îl presează în păpușarele de paltin după care îl lasă să se odihnească în aceste tipare până capătă un gust deosebit și inconfundabil. Pentru a se dezmorți din strâmtoarea lemnului, formele de cașcaval se lasă la fum rece de rumeguș și cetină de brad. Ca să devină „caș sculptat” brânza trebuie sa fie mai slabă, de aceea localnicii folosesc brânza de vacă. Pe rotocoalele de caș se imprimă semne a căror semnificație datează din epoca paleocreștină. Cornul de berbec simbolizează fertilitatea, funia împletită sugerează continuitatea, soarele e Dumnezeu, dinții de lup de pe marginea cașului amintesc de trăinicia frunzelor de brad. Toate aceste simboluri sunt „sculptate” în formă de caș. Metoda de preparare este asemănătoare celei de producere a cașului afumat și a păpușilor de caș.
Cașul afumat de Negrilești
În zona montană a județului, cu deosebire în localitatea Negrilești, vrâncenii produc după metode tradiționale caș afumat și păpuși de caș.Rețeta, așa cum ne-a fost furnizată de o gospodină din Negrilești, este următoarea: Pentru o roată de caș ne-a spus că folosește 5 litri de lapte, pe care îl încălzește la aproximativ 25 de grade. Se pun în lapte trei linguri de cheag natural și se lasă până se coagulează. Apoi, se fărâmițează în mici particule, care se strâng într-un bulz. Se așează în alt vas și se lasă la dospit. Pentru a vedea dacă este gata se taie o felie subțire, se pune într-un vas cu apă fierbinte și dacă devine elastică, înseamnă că este gata de prelucrat. Se taie bulzul în felii subțiri, peste care se toarnă apă fierbinte și se amestecă până la omogenizare. Se formează un alt bulz, care se presează în forme de lemn și se pun la saramură. Se dă la fum, dar se poate consuma și neafumat.
