Astăzi este „Ziua Profesorului”. Acei oameni care ne îndrumă spre cunoaștere, de multe ori apreciați, iar în alte cazuri criticați. Se spune că, în ultimii ani, profesorul și-a pierdut din prestanță. Este implicat în scandaluri, ce nu fac onoare breslei, nu-și face bine treaba la catedră, dar cu toate acestea este nevoie de el. „Constatăm cu toții că dorința de informare a copiilor a scăzut mult în ultimul timp, pentru că aceștia au în față false modele. Societatea a inversat puțin scara valorilor. Speranța mea este că în timp se vor reduce aceste exemple negative și vor ieși în fața copiilor adevăratele valori. Cât privește pregătirea profesorilor, am constatat că la examenul de ocuparea a posturilor rezervate sau vacante și la examenul de titularizare, mulți profesori au obținut note de 10 și m-am bucurat”, spune inspectorul școlar general Vasilica Zaharia.
Profesorul secolului XXI trebuie să fie exigent cu elevii, dar totodată să știe să relaționeze cu ei. Statutul de profesor și catalogul nu îi asigură în mod automat și respectul celor pe care trebuie să îi educe. „Elevii din prezent respectă profesorii în măsura în care noi reușim să ne facem respectați. Comportamentul nostru trebuie să impună un anumit respect, asta nu înseamnă că trebuie să fim duri, dar dacă știm acel echilibru în comportament cu siguranță copii ne vor respecta și aici revin cu o amintire plăcută din săptămânile trecute, când în biroul acesta au intrat foști elevi de-ai mei să mă felicite pentru funcția ce o prezint și să îmi aducă o floare, după ani și ani în care nu i-am văzut, poate chiar și 20 de ani. Aveam și eu și ei lacrimi în ochi. M-au impresionat foarte mult”, a adăugat inspectorul școlar general.
Profesorul, blamat de părinți
Din păcate, mulți elevi își aleg greșit modelele de urmat. Iar părinții, cei care ar trebui să-i ghideze în viață în afara orelor de curs, sunt ignoranți ori prea ocupați cu grijile cotidiene pentru a mai sta de vorbă și cu ai lor copii. Prin urmare, în cazul în care copilul lor înregistrează un eșec, dau vina pe profesor. „În societate, locul educației este așa cum este, la periferie chiar, și nu mă refer la finanțare. Nu este vorba de bani, ci de modul cum suntem priviți de ceilalți oameni, inclusiv părinții, care nu prea mai respectă școala. (…) Din păcate, în ultimul timp avem probleme cu părinții ,care nu se mai ocupă de copii. Noi acum ne ocupăm cu părinții, să îi reeducăm, pentru că ei nu mai știu să îi crească, și nu mă refer la condițiile materiale. Dacă ei consideră că a-i asigura un trai bun și a-i da bani pe mână copilului și jocuri video înseamnă educație, ei bine, asta nu înseamnă nimic”, este de părere Petrică Moraru, directorul adjunct al Școlii „Duiliu Zamfirescu” din Focșani.
Printre profesorii cu performanțe și cu dragoste de copii, se strecoară și dascăli fără chemare. Sunt acei oameni care au ales învățământul ca un colac de salvare, după ce nimic altceva nu au putut face. „Cu părere de rău, o parte dintre cadrele didactice nu răspund cerințelor pe care le ridică. Am în vedere faptul că unii dintre noi nu au chemarea cuvenită pentru a desfășura activitatea la catedră. Viitorul cadru didactic trebuie pregătit multilateral. Cadrul didactic este în continuu elev, el trebuie să fie mereu în contact cu cartea, cu elementele de noutate. Ar trebui să învățăm să cultivăm puțin cultul muncii, de bun gospodar”, consideră Săndel Tache, profesor pensionar din Dumitrești.
După zeci de ani de predat la catedră, spune că a ieșit la pensie ca un profesor neîmplinit. A avut planuri mari, dar nu a reușit să le pună pe toate în aplicare. „Am terminat viața aceasta de profesor, neîmplinit. Am învățat multe lucruri pe care nu am reuțit să le pun în practică și tare bine ar mai fi să întoarcem roata vieții odată, să putem să mai fim ce am fost cândva. Aș relua totul cu dorința atât de ardentă să fac ceea ce nu am făcut”, a adăugat profesorul.
Profesorul perfect pentru elevi
Elevii și-au făcut un portet al profesorului perfect. Nu mai este de mult doar acel om care predă o lecție, eventual ascultă lecția și pune note. Profesorul modern trebuie să fie un formator de vieți. „În ziua de astăzi profesorul nu mai este un simplu informator pentru elevi. El a ajuns să fie, pentru mulți dintre noi, un mentor în adevăratul sens al cuvântului. Cea mai puternică amintire pe care o păstrez este cea din prima zi de școală, în clasa I, când am intrat pentru prima oară pe poarta unei școli și am cunoscut persoana ce avea să-mi devină dascăl pentru următorii patru ani, ani în care aveam să-mi definesc personalitatea cât mai bine și să dezvolt abilități”, a spus Alexandra Voicu, președintele Consiliului Județean al Elevilor.
