Lupta pentru supraviețuirea zilnică, din cauza sărăciei, a lipsei de omenie a membrilor familiilor sau a imposibilității acestora de a oferi îngrijirile necesare, determină tot mai mulți vârstnici, mai mult sau mai puțin bolnavi, să-și lase casele în favoarea unui loc sigur în cămine. Dacă până nu demult, astfel de persoane se aflau, și încă mai sunt, pe listele de așteptare ale Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Vrancea, acum ei bat, disperați, și la porțile Filialei de Cruce Roșie Vrancea.
Locuințele protejate ale Filialei de Cruce Roșie Vrancea au ajuns să fie supraaglomerate, iar cererile pentru un loc într-o astfel de casă nu încetează să fie depuse la sediul instituției de caritate. Rodica Davidean, directorul Filialei vrâncene, a precizat că, în prezent, sunt minim zece astfel de cereri, care se află în așteptare. „Vin oamenii la Crucea Roșie și lasă cereri pentru un loc în locuințele noastre protejate. Unii sunt îndrumați spre noi de autoritățile publice locale, alții de spitale, de secția de psihiatrie mai ales… Este vorba în special de persoane cu handicap psihic, vârstnici, de care aparținătorii pur și simplu nu mai pot avea grijă, fie pentru că au la rândul lor serviciu, fie pentru că îi depășește situația, nu se pricep să le dea medicația, nu mai știu cum să îi îngrijească. Alții care doresc instituționalizarea nu mai au pe nimeni și se îndreaptă spre noi. Este o situație cu care nu ne-am mai confruntat până acum”, a declarat Rodica Davidean.
Directorul Filialei de Cruce Roșie Vrancea a precizat că toate cele trei locuințe destinate vârstnicilor sunt ocupate peste capacitate. Astfel, cu toate că sunt prevăzute cu doar opt locuri, în Locuința protejată „Micul Rosmalen” din Oreavu și Locuința maxim protejată „Acasă” din Gugești sunt găzduiți, actualmente, câte 11 persoane. De asemenea, în Locuința protejată de la Vârteșcoiu sunt acum ocrotiți 17 vârstnici cu handicap, în loc de maxim 15, cât este capacitatea maximă. „Avem 39 de beneficiari în cele trei case și este destul de greu. Oricum, am amenajat spațiile cu paturi și tot ce le mai trebuie acestora, fiind vorba de situații disperate. Ne gândim însă și la cei zece care așteaptă, care au depus cereri și pe care pentru moment, nu avem unde să îi găzduim”, a detaliat Rodica Davidean.
Pentru a fi incluși într-o astfel de locuință protejată, solicitanților nu li se impun condiții în ceea ce privește o limită minimă a veniturilor. „Unii nu au niciun venit, iar majoritatea au pensii de până în 300 de lei. Pentru că Crucea Roșie își susține serviciile prin autofinanțări, s-a hotărât în cadrul Comitetului de conducere ca cei care devin rezidenții noștri să contribuie la cheltuielile de întreținere a lor cu 80% din pensii. În celelalte cămine, din structurile statului, contribuția este, conform legii, de 60%, însă acolo se impune și o limită minimă a pensiei, care oricum este mai mare decât cea încasată de beneficiarii noștri”, a explicat Rodica Davidean.
În locuințele protejate ale instituției vrâncene de caritate, persoanelor rezidente li se asigură efectiv găzduirea, hrana zilnică, medicația, materialele igienico-sanitare, haine, încălțăminte, etc., precum și încălzirea, apa și curentul electric, cheltuieli la care beneficiarii oricum nu ar fi făcut față locuind pe cont propriu, din pensiile lor infime.
Criterii de admitere în căminele statului
Drepturile persoanelor vârstnice, printre care și dreptul la asistență socială, sunt apărate de legislația în vigoare. Aceasta precizează că seniorii, în raport cu situația sociomedicală și resursele economice de care dispun, beneficiază de asistență socială având dreptul și la alte forme de protecție. Legea nr.17/2000, republicată, prevede faptul că îngrijirea vârstnicilor în cămine reprezintă o măsură de asistență socială ce poate fi dispusă doar cu titlu de excepție, încercându-se, în rest, prin diverse servicii acordate la domiciliu, menținerea persoanei în mediul ei. Accesul unei persoane vârstnice în cămin se face avându-se în vedere următoarele criterii de prioritate: necesită îngrijire medicală permanentă deosebită, care nu poate fi asigurată la domiciliu; nu se poate gospodări singură; este lipsită de susținători legali sau aceștia nu pot să își îndeplinească obligațiile din cauza stării de sănătate sau situației economice și a sarcinilor familiale; nu are locuință și nu realizează venituri proprii.
Cheltuielile curente și de capital ale căminelor pentru persoane vârstnice se asigură din venituri extrabugetare și din subvenții acordate de la bugetul de stat.
Susținătorii legali, obligați să plătească
Bătrânii care au venituri proprii și sunt îngrijiți în cămine, precum și aparționătorii acestora au obligația de a plăti lunar o contribuție de întreținere. Pentru cei care nu au niciun fel de venit și nici familie, contribuția de întreținere e asigurată de la bugetele locale sau județene, în limita hotărâtă de acestea. Costul mediu lunar de întreținere se stabilește anual de consiliile locale și/sau județene. Potrivit legii, acesta se stabilește în funcție de gradul de dependență al persoanei vârstnice îngrijite și are în vedere cheltuielile de întreținere, pentru hrană și gospodărie, echipament și cazarmament, materiale igienico-sanitare, etc.
Acoperirea valorii integrale a contribuției lunare se stabileste astfel: persoanele vârstnice care au venituri și sunt îngrijite în cămin datorează contribuția lunară de întreținere în cuantum de până la 60% din valoarea veniturilor personale lunare, fără a se depăși costul mediu lunar de întreținere aprobat pentru fiecare cămin. Diferența până la achitarea valorii integrale a contribuției, în situația în care vârstnicul nu poate susține tot, va fi plătită de susținătorii legali ai acestuia, numai în cazul în care susținătorii realizează un venit pe membru de familie mai mare decât leafa minimă brută pe țară. Obligația de plată a contribuției lunare de întreținere în sarcina persoanei vârstnice și/sau a susținătorilor legali se stabilește printr-un angajament de plată, ce constituie titlu executoriu. Obligația de plată a contribuției lunare în sarcina susținătorilor legali se poate stabili și prin hotărâre judecătorească.
