Regia: Woody Allen
Actori notabili:
Alec Baldwin – bătrânul arhitect, care își retrăiește tinerețea prin experiențele unui mai tânăr coleg de breaslă;
Jesse Eisenberg – tânărul arhitect, menționat mai sus;
Ellen Page – seducătoarea pentru care celebritatea și iubirea sunt fețele aceluiași joc;
Penélope Cruz – prostituata care mimează rolul de soție iubitoare;
Woody Allen – bătrânul director de operă care fuge de moarte
…Åži lista personajelor hazlii poate continua…
Genul filmului: comedie
Durata: 112 minute
Un nou proiect marca Woody Allen
CinemaCity Bacău se transformă încet-încet în Nirvana cinefililor focșăneni. Cu toate că avem cinematograf și în orașul nostru, „Balada” nu reușește să surprindă atmosfera potrivită impusă de această artă modernă care își are, ca în orice activitate cu înalt potențial creativ, exigențele ei. Cele mai noi filme, cea mai frumoasă sală, cel mai mare ecran, cele mai comode fotolii se găsesc la Bacău. Nu mă încumet să privesc încă spre București căci distanțele geografice îmi depășesc bugetul.
În orice caz, pe lista filmelor disponibile în luna august, s-a regăsit și cea mai recentă peliculă a lui Woody Allen, „To Rome with love”, o incursiune fascinantă în lumea unui oraș european încărcat de istorie, cultură și oameni surprinzători. După cum v-ați dat deja seama, pelicula nu pune accent pe dinamica personajelor căci acțiunea nu cuprinde în vârtejul ei epic doar nume, actori, caractere și sentimente, Roma însăși devine nu doar cadru, ci și suflet palpitând odată cu răsturnările de situație.
Woody Allen, odată declarându-și iubirea pentru continentul european, își concentrează subiectele în contextul larg al marilor orașe (Să ne amintim de „Midnight in Paris”, despre care Eugenia Vodă spunea că „e amuzant, plin de șarm – ca să folosim un cuvînt din zonă, e, dacă nu o bijuterie, atunci cel puțin o jucărie cinematografică încântătoare.”!). Când a gândit conceptul filmului, regizorul a surprins puțin din spiritul metropolei căci fiecare astfel de incursiune într-un nou oraș e diferită, condimentată de acel element unic, marcă a personalității marilor polisuri.
Parfumul regăsit al Decameronului
Conform unor interviuri recente, Woody Allen a mărturisit că urăște titlul noului său film. „To Rome with love” I se pare nu numai inutil de siropos, dar și jignitor de comercial pentru stilul său, ba caustic, ba spiritual, oricum cu un oarecare rafinament. Inițial, s-a gândit la Boccaccio și la modul său ingenios de a îmbina povești diferite, folosind ca liant personaje-narator, mai precis rame înăuntrul cărora e expusă câte o istorioară. De aceea, titlul inițial a fost „Bop Decameron”, dar pentru că nimeni din stafful său nu a prins referința culturală, a fost nevoit să se conformeze cerințelor moderne: simplu, luminos, prostuț.
Cotiturile destinului
Filmul e conceput sub forma a patru viniete, patru povești care se îmbină și se despart din punct de vedere tematic. Dragostea conduce căile tuturor, dar aventurile pe care elanurile romantice le stârnesc sunt cele care ridică și coboară destinele, cele care aduc neașteptatul în fața personajelor, provocându-le să-și învingă teama și să descopere cine sunt ei de fapt. Fie că e vorba de Hayley și Michelangelo (un cuplu de tineri format dintr-o americancă, turistă în Roma, și fiul unui antreprenor de pompe funebre care, prin iubirea lor, își pun părinții în situații critice), fie că spectatorul savurează faima subită a lui Leopoldo (un bărbat trecut de prima tinerețe și luat prin surprindere de neașteptata atenție a presei ce nu prididește să-I pună cu cea mai mare gravitate întrebări precum „Ce preferați? Margarina sau marmelada?”, filmul conturează inteligent ideea de reușită, ideea de destin împlinit și în același timp, ca o întorsătură de condei, arată cât de efemere sunt toate și cum oamenii, în iluzia lor, rămân mereu cu regretul incapacității de a retrăi cele mai frumoase momente din existență, acelea care le-au definit fericirea.
Bine, bine, dar de ce aș vedea filmul acesta?
Celelalte două viniete prefer să le trec sub tăcere, nu pentru că nu ar fi destul de interesante, ci pentru că odată prezentate, nu s-ar mai păstra nimic din misterul incitant al filmului. Vă invit să-l vizionați cu încredere căci, chiar dacă nu este o capodoperă, el funcționează ca o pastilă de voie bună… elegant, efervescent și imprevizibil. Cu câteva săptămâni înainte aș fi spus că un asemenea film e ideal pentru o zi de vară, dar acum îmi dau seama că toate aceste recomandări… temporale frizează clișeul. Vă spun doar atât: „To Rome with Love” este un film de văzut oricând, oriunde, într-un moment liber, când vreți să zâmbiți, dar nu găsiți impulsul. Woody Allen vă dă motive să râdeți cu lacrimi…
Colegiul Național Unirea
