Paternitatea tardivă crește riscul de autism și schizofrenie pentru copii, potrivit unui studiu care a avansat pentru prima dată o serie de explicații despre mecanismul ce se face vinovat de această asociere.
Potrivit studiului publicat în revista științifică britanică Nature, riscul de producere a mutațiilor genetice spontane (nemoștenite de la părinți) – dintre care unele sunt implicate în procesul de apariție a acestor maladii – crește proporțional cu vârsta pe care tatăl o are la momentul conceperii bebelușului. Mutațiile spontane reprezintă unul dintre motivele principale ale evoluției speciilor, dar ele pot să genereze și diverse maladii.
Pentru a evalua importanța mutațiilor, cercetătoarea irlandeză Augustine Kong și colegii ei au studiat genomurile a 78 de copii suferind de tulburări autistice și de schizofrenie și pe cele ale părinților lor. Ei au descoperit astfel că majoritatea mutațiilor spontane regăsite la copil proveneau din genomul transmis de tată și că vârsta pe care o avea acesta în momentul conceperii bebelușului juca un rol primordial în creșterea numărului lor. Fiecare an suplimentar al tatălui, în momentul conceperii, se traduce prin mutații spontane suplimentare, care corespund unei rate a mutațiilor paterne ce crește cu 4,28% pe an.
Kari Stefansson, unul dintre autorii studiului, a rezumat această descoperire: „Un bărbat care devine tată la vârsta de 40 de ani transmite de două ori mai multe mutații copilului său decât o face un bărbat care devine tată la vârsta de 20 de ani. Acest mecanism poate fi benefic pentru diversitate, dar nu și atunci când vine vorba de mutații care declanșează maladii genetice”.
Studii epidemiologice au stabilit deja o legătură statistică între vârsta tatălui la momentul conceperii bebelușului și riscul de autism și schizofrenie, în timp ce alte studii au asociat aceste maladii cu anumite mutații genetice.
