Ediția: Joi 26 Decembrie 2024. Nr 6785
Ediția: Joi 26 Decembrie 2024. Nr 6785

„Doctore, eşti un erou!“


   Sistemul medical vrâncean se poate mândri cu profesioniști, care înțeleg cauza și vocația meseriei lor, aceea de a ajuta oamenii să-ți recapete sănătatea, speranța… viața! Ce poate fi mai frumos pentru un medic decât mulțumirile din suflet ale unui om pe care l-a salvat din ghearele morții! Pentru Alex Bejan, medicul Dănuț Ceamburu, din cadrul Serviciului de Ambulanță Județean, este un erou.
 
   Alex Bejan are 22 de ani, este din Arad și este student în anul IV la Facultatea de Medicină din Timișoara. Visul lui este să devină medic chirurg, iar pentru ca acest lucru să devină realitate, își dedică fiecare zi învățăturii. Alex visează să salveze cât mai multe vieți, așa cum cineva i-a salvat și lui viața…
   Dacă în urmă cu 22 de ani, dacă viața acestui tânăr nu era salvată de un medic, visurile lui Alex nu își mai aveau rostul. În luna decembrie a lui `89, când se trăgea la Revoluție, Dumnezeu a vrut ca medicul Dănuț Ceamburu să fie de gardă la Spitalul Județean de Urgență Focșani, după cum povestește Alex. „Mama a avut probleme cu mine la naștere. Eu aveam cordonul ombilical de două ori în jurul gâtului, înghițisem lichid amniotic și aveam mîinile și picioarele întoarse. Medicii de acolo chiar îi spuneau mamei că trebuie să mi le rupă ca să mă poată naște, ca apoi să mi le pună în ghips. Totuși, a reușit să mă nască, dar niciun medic de acolo nu îmi mai dădeau șanse să trăiesc.    Chiar îi spuneam mamei că se poate să îmi injecteze ceva ca să nu mă mai chinui și îi încurajau pe părinții mei că sunt tineri și mai pot face copii și că nu e o tragedie. Dar, norocul meu a fost ca în ziua aia să fie de gardă medicul Ceamburu. Cred că Dumnezeu a vrut asta”, consideră Alex.
După ce medicul Ceamburu l-a luat în grijă și a început să îi administreze tratament, starea copilului se îmbunătățea de la o oră la alta. „Doctorul Ceamburu mi-a făcut o puncție în măduva spinării și i-a zis mamei că următoarele 48 de ore sunt cruciale. Ele urmau să decidă dacă eu voi mai trăi. La câteva ore după ce mi-a făcut acea puncție, eu m-am oprit din plâns, deși înainte nu conteneam din plâns. Apoi a început să îmi administreze tratament și mi-am revenit. Dacă nu era dumnealui, care să nu accepte ideea că eu nu mai am șanse, muream”, a spus Alex.

                     „Îi datorez viața mea acestui om”

    Anii au trecut, iar când era în clasele gimnaziale, părinții lui Alex i-au spus că trăiește datorită unui medic din Focșani. „Eram prin gimnaziu când discutam cu părinții mei și ei mi-au zis că dacă medicul Ceamburu nu era în spital când m-am născut eu, nu mai trăiam. Nu îmi venea să cred. Apoi, am început să discutăm mai des despre acest lucru. Când eram prin clasele a XI- XII-a, am zis că vreau să îl cunosc, mai ales că de fiecare dată când veneam la bunici, în Vrancea, nu făcusem asta. Apoi, vara asta trebuie să fac un stagiu de practică de o lună de zile pentru Facultate și am zis să îl fac la Camera de Primire Urgențe de la Spitalul din Dumbrăveni. Am venit aici, și la un moment dat i-am zis unui asistent medical de pe ambulanță dacă pot să vin și eu cu ei, să îi ajut. Acesta mi-a zis că are nevoie de aprobarea șefului. Atunci când l-am întrebat cine e acesta și el mi-a zis că e doctorul Ceamburu, nu îmi venea să cred. I-am spus și lui povestea mea și mi-a zis că îmi va face cunoștință.    Apoi, într-o zi am dus o gravidă la Focșani și asistentul a zis să mergem și la stația Ambulanței, ca să îl cunosc pe medicul Ceamburu”, mai spune Alex.
   Ajunși la stația centrală a Ambulanței din Focșani, Alex l-a întâlnit pe cel care i-a salvat viața în urmă cu 22 de ani. „Când am ajuns la sediu, medicul Ceamburu stătea pe un fotoliu. Când l-am văzut m-au cuprins o mulțime de sentimente. Nu știam ce e cu mine. Mă cuprinsese parasteziile, furnicăturile în termeni populari. Dacă mă întreba cineva cum mă cheamă, nu știam să îi răspund. I-am povestit cine sunt și ceea ce a făcut pentru mine. Åži-a adus aminte de întâmplare. I-am mulțumit din suflet, deși știam că sunt de prisos cuvinetele, că nu reușesc să exprime tot ce aveam eu în suflet. Îi datorez viața mea acestui om, tot ceea ce sunt eu. Îi mulțumesc din tot sufletul. Doctore ești un erou!”, a conchis Alex.

8 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?