Ultimul foc! Trăgătorul focșănean Alin Moldoveanu apăsă trăgaciul și ridică privirea: este CAMPION OLIMPIC. Nu vă așteptați să fi explodat de fericire. Parcă este imaginea Dianei Mocanu de la Olimpiada de la Sydney.
Oare este atât de puternic încât își poate controla emoțiile? Nicidecum: „Cred că mai trebuie să treacă două zile, deocamdată nu realizez că sunt campion olimpic”, sună explicația lui. Târziu, în noapte, obosit după interviurile interminabile și telefoanele de felicitare primite din țară, Alin a găsit puterea de a vorbi pentru „Monitorul de Vrancea” despre performanța sa.
Reporter: Alin, te așteptai să cucerești medalia de aur?
Alin: Eu am venit la Londra pentru o medalie. Acum, nu știu ce să spun… M-am gândit și la aur, dar e greu să spui dinainte că vii pentru titlul olimpic. Totul este atât de relativ în acest sport. De pildă, la penultimul antrenament, am tras foarte bine, antrenamentul de ieri a fost prost.
Reporter: Ce anume face diferența între zile?
Alin: Nu știu, n-am descoperit rețeta. Dacă o găseam, trăgeam 600 de puncte tot timpul.
Reporter: Ești pe locul 34 în clasamentul mondial, dar ai câștigat aurul…
Alin: Tirul este genul de sport în care nu contează locul din clasamente, ci felul în care te prezinți în ziua de concurs. Eu de pildă nu sunt campion național, pentru că în ziua respectivă n-am tras bine.
Reporter: Cum de ești atât de calm?
Alin: Defect profesional. Asta este și ideea, nu trebuie să te exteriorizezi nicidecum. Este bine să te izolezi, să-ți vezi de treabă. Între două focuri, mențin un stereotip dinamic, care mă ajută să mă concentrez.
Reporter: Cui dedici medalia?
Alin: Tuturor românilor.
Reporter: Ce înseamnă aurul pentru tine?
Alin: Vă dați seama. Este realizarea muncii mele. Fac tir de 16 ani.
Reporter: Ai fost un monument de calm, doar pe podium ți s-au umezit ochii.
Alin: Când ești acolo, este greu să nu dai frâu liber sentimentelor. Dar nici atunci nu prea mă exteriorizez.
Reporter: De ce ai tras ultimul în finală?
Alin: Este modul meu de a trage. Mă concentrez mai mult. Nu a fost presiune, sala a fost de așa natură că mi-a permis să mă izolez.
Reporter: Consumul e mai mare fizic sau psihic la tir?
Alin: Ambele. Pot să spun că la tir consumul este criminal.
Reporter: La ce te-ai gândit după ce ai tras ultimul foc?
Alin: Eram mulțumit. Am avut o greșeală foarte mică, mă gândeam ca măcar între primii trei să fiu. Habar nu aveam că sunt campion olimpic, mi-a arătat cineva tabela, parcă antrenorul italian.
Reporter: Auzeai punctajul anunțat de crainic la finală?
Alin: Nu, pentru că nu era foarte clar și, dacă tot a fost așa, am zis că este mai bine.
Reporter: Te gândeai la recordul olimpic?
Alin: Record olimpic egalat… nu mă gândeam nicio clipă. Mă gândeam după seria bună din calificări că totul este OK, dar trebuie să-mi mențin concentrarea, pentru că oricând poți să clachezi. Oricând poate să se rupă filmul și nu mai ești tu.
Reporter: Medalia aceasta îți schimbă viața…
Alin: Da, dar nu prea mult. Voi face o mică pauză, după care mă voi întoarce din nou la antrenamente, pentru că altfel pierd din pregătire. Mă gândesc și la Rio de Janeiro, sper să mai pot trage până atunci. Îi mulțumesc din suflet antrenorului Adrian Alaci, care m-a educat și mi-a pus arma în brațe.
Are permis de port-armă, dar nu iubește vânătoarea
„Eu nu am împușcat nici măcar o vrabie. Noi tragem în cartoane”, mărturisește el. Poartă ochelari, dar la concursuri trage cu lentile de contact. Alin este cel mai bun din lume, dar nu e și campion național. „Acesta este tirul. Contează foarte mult ziua în care tragi, cum te simți atunci”, explică el.
Vorbește bine engleza, motiv pentru care conferința de presă de după finala olimpică a susținut-o fără probleme în limba gazdelor. Cea mai haioasă întrebare i-a adresat-o un ziarist indian. „Acum, că ești campion olimpic, te poți compara cu Nadia Comăneci?”. „Cu Nadia nu se compară nimeni”, a spus zâmbind sportivul legitimat la Dinamo București, care va sosi acasă pe 14 august.
115.000 de euro plus un Renault
Alin Moldoveanu va fi recompensat pe măsură pentru performanța lui. Pe lângă faptul că va primi rentă viageră din clipa în care va renunța la sportul de performanță, campionul olimpic la tir va încasa 70.000 de euro de la ANST, via Guvern, 35.000 de euro de la Ministerul Administrației și Internelor, via Dinamo, plus 10.000 de euro bonus de la partenerul clubului din Åžoseaua Åžtefan cel Mare, firma Erbașu. În total, 115.000 de euro și un Renault Latitude, oferit prin intermediul COSR.
Ponta l-a sunat pe Alin Moldoveanu
După ce a ieșit de la controlul antidoping, Alin Moldoveanu a fost căutat insistent de Andu Epuran. „Deschideți-vă telefonul! Vă caută Victor Ponta”, a fost mesajul șefului de misiune. Premierul a discutat cu cei doi și i-a felicitat pentru rezultatul obținut. După ce și-a deschis mobilul, Moldoveanu a fost ocupat non-stop. „Nici măcar nu am apucat să discut cu soția. Pentru ea am un singur mesaj: o iubesc”, a spus Alin.
Propus ca cetățean de onoare al Focșaniului
Petrea Vîlcu, directorul general al clubului Unirea Focșani, unde Alin a cunoscut consacrarea spre marea perfomanță va propune Consiliului Local din cadrul Primăriei Focșani ca sportivului să-i fie atribuit titlul de cetățean de onoare al municipiului de pe Milcov, titlul pe care în Vrancea îl mai deține fosta campioană mondială, gimnasta Gina Gogean. „Alin a concurat pentru CS Unirea Focșani și la Beijing, și, tot timpul s-a antrenat la noi. Ne mândrim cu performanța sa și credem că este o datorie morală de a-l propune ca cetățean de onoare”, a spus directorul general al CS Unirea, Petrea Vîlcu.
