Stația de epurare a Companiei de Utilități Publice (CUP) Focșani din Cartierul Mândrești este unică în lume și asta pentru că indicatorii de calitate a apei uzate sunt mai buni decât normele Uniunii Europene. Ca dovadă vie a faptului că apa uzată este curată la ieșirea din stație, angajații CUP au adus pești și, spre uimirea tuturor, aceștia trăiesc de mai bine de trei ani. Dan Iorgulescu, directorul tehnic al CUP, ne-a explicat procesul de curățare al apei. La final, am dat mâncare la pești împreună și ne-a invitat la a doua ediție a concursului de pescuit ce va avea loc în această toamnă.
Fie că spălăm vasele, fie că tragem apa la toaletă sau facem duș, toată apa folosită din Focșani ajunge la stația de epurare din Mândrești. Chiar și o parte din apa de ploaie ajunge aici și asta pentru că în prima oră de ploaie, apa spală trotuare, stații de benzinărie sau străzi și este încărcată de uleiuri și alte substanțe periculoase pentru mediu. După ce iese din stația de epurare, apa ajunge în râul Putna. Procesul de curățare al apei este neîntrerupt, fie că ninge, plouă sau este Crăciun ori Revelion. Non-stop la stația de epurare sunt oameni care au grijă ca mediul să fie tot timpul protejat. În comparație cu perioada de dinainte de Revoluție, normele s-au schimbat și implicit metodele de curățare a apei. Dacă pe vremea lui Ceaușescu era destul ca din stația de epurare apa să iasă doar limpede, acum este obligatoriu să fie curățită de substanțe care ar putea afecta mediul. Ca dovadă că la Mândrești se lucrează conform normelor și chiar mai bine este faptul că pe râul Putna flora acvatică și-a revenit.
Directorul tehnic al CUP Focșani, Dan Iorgulescu ne-a explicat prin câte etape trece curățarea apei. El susține că nu există în lume o stație la fel de bună, ieftină și eficientă. „Ideea stației de epurare este să scoatem substanțele toxice care sunt dizolvate în apă, amoniu și fosfații. Ca să reușim acest lucru trebuie să ne folosim de niște bacterii. Amoniul se va transforma în azot gazos și va ajunge în atmosferă, ceea ce nu este rău. Nu există bacterii care să poată transforma amoniul direct în azot gazos. Există o gașcă de bacterii care pot transforma amoniul în nitriți, dar și aceștia sunt toxici. Există o altă gașcă de bacterii care transformă nitriții în nitrați. Nici aici nu am făcut nicio brânză pentru că nitrații aceștia mai sunt în fântâni de la îngrășămintele de pe câmp și mai auzim că mai moare câte un copil, se numește boala copilului vânăt. Deci, este o substanță foarte periculoasă în apă. Mai sunt niște bacterii care iau nitrații și îi transformă în azot gazos și am scăpat”, ne-a explicat directorul tehnic.
Apă fără nitrați la robinetele focșănenilor
Dan Iorgulescu vorbește mărunt de sub mustața care aproape că îi acoperă gura. Fumează puțin și numai țigări subțiri. Știe exact ce și unde se întâmplă pe platforma din Mândrești, „fabrica de rahat”. Sună cam urât, dar ăsta-i adevărul. Cu un indicator în mână ne-a explicat și cum stă treaba cu reclamele la apă fără nitrați. „Noi nu ne facem reclamă pentru că vreți, nu vreți, cumpărați de la noi. Alții își fac reclamă. De la ape de suprafață nu ai cum să nu ai nitrați. Noi extragem de la 170 de metri adâncime. Cum au arabii noroc pentru că au petrol, așa are Focșaniul noroc că are apă bună. De asta o să dăm apă și la celelalte comune”, spune Iorgulescu.
Bacteriile, în procesul de curățare a apei, sunt înfometate, după care sunt ținute la „hotel de 5 stele”. „După ce le chinuim bine, trebuie să le ducem la hotel de 5 stele să își revină, ca să le putem chinui din nou. Există o altă categorie de bacterii care se ocupă de fosfații din apă, din fecale, din detergenți. Aceste bacterii acumulează fosfații, practic le mânâncă și când le scoatem din apă și le facem nămol uscat, acel pământ are fosfați în el. Acest nămol se poate împrăștia pe câmp și este un îngrășământ organic. Este agricultură bio”, susține directorul tehnic.
Pe macheta de la intrarea din stația de epurare el ne-a arătat pe unde urma să trecem, să vedem etapele prin care trece apa. Ca niște elevi conștiincioși, am terminat cu teoria și am ieșit afară, în miros. De la intrarea apei în stația de epurare și până la ieșire, am trecut de la putoare la apă limpede.
Un băiat deștept din Focșani vinde apa la București
Singurul loc în România și în lume unde cresc peștii în apa epurată este la Focșani. Internetul este martor, astfel că la orice căutare după cuvintele antagonice „pescuit epurare” rezultatele vor fi referitoare la stația de la Mândești.
În 2011, CUP Focșani a organizat pentru prima dată un concurs de pescuit pe malul lacului unde ajunge apa epurată. Pescarii au prins în trei ore aproape 200 kilograme de pește. „Toți agenții economici care poluează, așa cum sunt, de exemplu abatoarele, ar trebui să aibă stație de preepurare. Cantitatea de amoniu, otrava din apă, ar trebui să vină din canalizarea orașului cu maxim 30 de miligrame la litru. De acolo eu trebuie să o duc până la maxim 2 miligrame. Spre exemplu, la 5 miligrame la litru, toți peștii mor, îi vezi cu burta în sus. Noi nu dăm 2 miligrame, noi dăm 0,025 de miligrame. Este mult mai puțin decât este voie să fie în apa de băut la care maxim trebuie să fie 0,5”, ne-a spus Iorgulescu făcând o comparație cu Galați și Brăila. Bătălia comercială este pe această cantitate de amoniu. Un om de afaceri din Focșani, pe care Iorgulescu l-a numit „băiat deștept”, îmbuteliază apa de la robinet și o vinde în București. I-a dat o denumire comercială și îmbuteliază apă la 5 litri. Buletinul de analiză al apei a confirmat calitatea.
Aur, valută sau portofele la canalizare
Rețelele de canalizare din Focșani transportă nu numai mizerie ci și lucruri de valoare. De-a lungul timpului, la stația de epurare au ajuns lănțișoare de aur, bani, portofele, iar pe vremea lui Ceașescu ajungea și valută. Cei care lucrează la primele grătare de curățare nu vor să spună ce mai scapă focșănenii pe canalizare. „Sunt unii hoți de buzunare care aruncă portofelele în canalizări. Alții scapă pe canalizare diferite bijuterii. Odată se găsea și valută pentru că atunci când venea miliția, de frică, oamenii aruncau banii în wc. Angajații nu spun ce găsesc, dar cred că mai ajung și acum diferite lucruri”, ne-a precizat directorul.
Îngrășământ gratuit pentru terenurile agricole
Munca de zi cu zi a angajaților înseamnă și mirosuri foarte neplăcute, așa că ei primesc sporuri pentru toxicitate și rație de lapte. Unul dintre cei care lucrează la o presă recunoaște că este o muncă murdară, însă nu este nemulțumit. „Banii când îi primim sunt curați. Nu e greu aici. Bine că avem de muncă”, ne-a spus angajatul. Presa, uzual, se mai numește și mașina de făcut brânză pentru că funcționează pe același principiu. Ea stoarce pământul de apă și îl depune în două hale mari unde se usucă. Acesta este de fapt îngrășământul pentru terenurile agricole. În prezent, oricine poate ridica de la Mândrești îngrășământ gratuit, însă atunci când cererea va spori directorul spune că va pune și un preț. De remarcat este faptul că la final, acest pământ uscat, provenit din canalizarea orașului, nu are miros.
Cascadă artificială, ultraviolete naturale
Încă de la proiectarea stației a fost gândită și o dezinfecție a apei cu ultraviolete gratis, de la soare. Iazul biologic în care cresc peștii a fost o groapă unde se arunca nămolul. Acum are câțiva metri și reprezintă un loc unde apa este dezinfectată. În canalizarea orașului ajung și apele contaminate de la spitale pline de boli, bacterii, viruși. „Aceștia nu dispar prin procesul clasic de epurare. Pentru asta trebuie o dezinfecție care se poate face cu clor sau cu ultraviolete. Toate procedeele sunt scumpe. Noi am întins apa în pânză subțire ca să o penetreze ultravioletele de la soare și omoară virușii”, spune Iorgulescu. De asemenea, o altă condiție pe care o pun peștii pentru a trăi este existența oxigenului în apă.
Inspirat din natură, directorul a creat o cascadă artificială, astfel că acum peștilor li se asigură o cantitate mai mult decât suficientă de oxigen. „Peștii o duc foarte bine, apa este foarte oxigenată”, a precizat Iorgulescu. Și, ca să dovedească nivelul de eficiență al stației de epurare, directorul ne-a vorbit și despre captarea gazelor care rezultă în urma fermentării nămolului. Astfel, printr-o instalație specifică, gazele sunt captate. Tot cu ajutorul bacteriilor sunt curățate și sunt transformate în energie electrică, ce asigură 40% din necesarul stației de epurare. Tehnologia folosită la Mândrești este cea mai ieftină din România și cu toate acestea, de la 60 de bani cât costa epurarea înainte de modernizare, acum costă 1,95 lei și este cel mai mic preț posibil, după cum susține directorul. Investiția a fost finalizată în luna octombrie 2009 și a costat 12,7 milioane de euro, bani europeni și confinanțare locală.
