Zilele acestea se împlinesc 150 de ani, de când Focșaniul a devenit unul. Așezat din vremuri străvechi pe malurile râului Milcov, Focșaniul a servit ca oraș despărțitor dintre Moldova și Å¢ara Românească. El era format din două orașe distincte, până în 1862, când cele două municipalități s-au contopit într-o singură localitate. În cinstea acelor vremuri de dinainte și după înfăptuirea Unirii, orașul Focșani a fost presărat cu vechi semne, din care iubitorii de trecut pot afla marile realizări ale fiilor țării și ai orașului. Primarul Decebal Bacinschi ne-a povestit câte ceva despre planurile de viitor, dar și despre locurile cele mai dragi din oraș. De la Direcția Județeană Vrancea a Arhivelor Naționale a dat timpul înapoi custodele Florin Dîrdală.
L-am găsit în grădina publică. Stătea de vorbă cu un agent economic pentru a pune la punct câteva detalii legate de reamenajarea terenului din apropierea locului de joacă. După ce a stabilit că în săptămâna care urmează vor fi făcute ceva modificări pentru a cosmetiza zona, ne-a dat atenție. Până să ajungem în Primăria Focșani, primarul Decebal Bacinschi a mai dat câteva telefoane pentru a salva spațiile verzi de caniculă. Îi plac florile și din această cauză nu vrea să le vadă toropite de soare. Ne-a primit în biroul său pentru a discuta despre orașul Focșani, cel pe care îl conduce din anul 2000. A ieșit pe balconul biroului de unde se poate vedea toată Piața Unirii, a privit de la stânga la dreapta, parcă pentru a afla de la oraș ce are să ne spună.
Din 2000 și până acum s-au schimbat multe în oraș, însă primarul spune că acestea se datorează unui efort colectiv. Ce îi place în Focșani? „De când intru în municipiu, ori dinspre București, ori dinspre Mărășești, am senzația că am venit acasă. Mie îmi este foarte drag orașul Focșani și nu l-aș da pe alte orașe din țară. Cred că acesta este și motivul pentru care nu am plecat în altă zonă, cu toate că soția mea este ardeleancă”, ne-a spus Bacinschi.
Știe că mai sunt multe de făcut, însă proiectele pe care le are Primăria în derulare și cele care urmează a fi demarate vor rezolva multe din neajunsurile focșănenilor. „Sunt foarte multe lucruri de făcut. Mă bucur pentru că în următorii doi, trei ani vom rezolva problema rețelelor în Municipiu. După asta să rezolvăm problema străzilor, bulevardelor, refacerea fațadelor, a sistemului de termoficare. Asta doresc să facem în Focșani”, spune edilul. Tot printre planurile de viitor se numără reamenajarea parcurilor din Focșani și înființarea unuia în Cartierul Sud pentru că, spune primarul, sunt 25 de mii de focșăneni în acest cartier și trebuie. „E un oraș în care de acum se poate vedea ce s-a făcut în el în toți acești ani”, a precizat Bacinschi care locuiește de 42 de ani în Focșani și a participat efectiv la construirea lui. Cartierele Sud, Laminoru și Mândrești sunt primele pe lista reabilitării.
Printr-un pachet de trei proiecte cu bani europeni în valoare de aproape 60 de milioane de lei, cele trei cartiere vor arăta asemenea zonei centrale a orașului. De asemenea, pentru partea de nord, nord-est a orașului, aparatul primăriei lucrează la un alt proiect de același tip care va presupune o modernizare din temelii. „Dacă vom rezolva și această zonă putem spune că marea majoritate a străzilor și cartierelor din Focșani vor fi reabilitate. Mai rămâne Bahnele în care suprafața și lungimea străzilor nu este chiar atât de mare și cred că o putem realiza cu fonduri proprii în următorii ani”, a promis primarul.
Borna de hotar din Piața Unirii, inaugurată în 1931
De la Direcția Județeană Vrancea a Arhivelor Naționale (DJVAN) a dat timpul înapoi custodele Florin Dîrdală. El a plecat din 1931, când a fost inaugurată piatra de hotar lucrată de marele sculptor Ion Jalea. „Locul fostului hotar de graniță a fost marcat în anul 1931 printr-un monument artistic și simbolic ridicat și inaugurat cu ocazia Congresului anual al Ligii Culturale, acel așa numit Semn de Hotar, lucrat de marele sculptor Ion Jalea. A fost instalat în Piața Unirii, în fața autorității comunale, pe vechiul hotar despărțitor. Odată cu acesta au mai fost așezate două plăci metalice comemorative, cu inscripții, una montată pe peretele fostei Bănci Economia, clădire demolată și localizată teritorial, pe trotuarul din fața cinematografului Balada. O altă placă a fost așezată pe peretele localului, în prezent Muzeul Unirii, fost hotel Cimbru și local de poștă după anul 1912. În vechiul hotel au fost găzduiți mare parte din membrii Comisiei Centrale : Nicolae Golescu, A. C. Moruzi, I. Docan, I. Cantacuzino, Eugen Predescu, C. Brăiloiu și alții”, ne-a povestit custodele.
Nuntă domnească în Focșani
Un reper extraordinar al Unirii, din păcate demolat în prezent, l-a reprezentat casa lui Åžtefan Dăscălescu, de la întretăierea străzilor Moldova, Cezar Bolliac și Alexandru Golescu. Åžtefan Dăscălescu a sprijinit unirea din postura sa de Președintele al Comitetului Unionist din Focșani și din județ, unul din comitetele cele mai mari din Moldova. În această casă s-a celebrat la 1 iulie 1845, căsătoria domnitorului Gheorghe Bibescu cu Maria Văcărescu, fosta soție a spătarului Ghica, nuntă ce s-a înfâptuit cu multă vâlvă la Mănastirea Sfântul Ioan din viitoarea Piață a Unirii. Casa lui Dăscălescu a rezistat până în anul 1950 și a fost demolată pentru a se construi Liceul Economic, mai apoi Școala nr. 5 „Anghel Saligny”. „În această vestită casă au mai fost găzduiți în mai multe rânduri domnitorul Moldovei, Mihail Sturza, precum și marele domnitor Alexandru Ioan Cuza la trecerea sa spre București, după alegerea ca domnitor și în Å¢ara Româneasca”, ne-a precizat Florin Dîrdală.
Obeliscul, făcut de Jalea din statuia lui Stalin
Poate cel mai elocvent semn al Unirii este faimoasa piață din Focșanii Munteni căreia i s-a dat numele de Piața Unirii de către Consiliul Comunal în ședința din 26 ianuarie 1936. Locul evocă cel mai grăitor importanța istorică și națională a marilor evenimente din preajma Unirii. În această piață istorică este așezată biserica cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, ctitorită de Grigore Ghica în anul 1661. Biserica este cel mai vechi monument istoric din Focșani, iar până în anul 1870 era înconjurată cu ziduri înalte de șapte metri. În față avea marele turn dărâmat în 1905, identic turnului Colțea din București. „Aici s-a desfășurat misiunea lui Bălcescu cu scopul de a dezminți zvonurile despre o invazie străină de natură a restaura regimul regulamentar. Aici s-a adunat mulțimea de oameni care, în frunte cu Moș Ion Roată, l-a așteptat pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza în ziua de 5 februarie 1859 când s-a jucat și s-a cântat înfrățit Hora Unirii”, amintește custodele DJVAN. Tot Piața Unirii a fost locul ceremoniilor solemne la plecarea și reîntoarcerea ostașilor din Garnizoana Focșani în războaiele timpului. Åži tot în acest loc a fost ridicat în 1975 și inaugurat la 24 ianuarie 1976, Obeliscul Unirii realizat de același sculptor Ion Jalea.
Materialul din care este făcut Obeliscul aparține statuii lui Stalin de la București, dărâmată în 1962. De asemenea, o parte din granitul roșu demontat de pe soclul statuii lui Stalin a fost folosit în 1976 de fostul primar al Buzăului, Gheorghe Milu, pe platoul de marmură din centrul orașului, unde este reprodus, din plăci de granit, modelul de pe iile populare din zona Buzăului.
Semnele Unirii nu sunt doar materiale, sunt și spirituale. Orașul nostru, pe vremuri, socotit al treilea din Moldova după Iași și Galați, s-a bucurat de aprecierile unor personalități ale timpului. Dintre toți se evidențiază marele Kogălniceanu care, în calitate de deputat al Adunării Elective a Moldovei, a rostit la 28 ianuarie 1859 un adevăr valabil și în prezent: „Acum a sosit timpul ca să lucrăm ca un singur și același popor. La Focșani, împreună cu binecuvântarea părinților noștri să serbăm mare sărbătoare: Învierea României!”.
