Alimentele conțin elemente organice: proteine, glucide și lipide, dar și săruri minarale, vitamine, apă și materii nedigerabile (fibre).
Proteinele sunt celule organice ale materiei vii (ale mușchilor, ficatului, oaselor, creierului, etc), fiind formate din cei mai simpli componenți, aminoacizii. Unii dintre acești aminoacizi sunt dați de către organism. Însă majoritatea aminoacizilor provine dintr-un aport extern, realizat prin intermediul alimentației.
Astfel, proteinele pot avea fie origine animală (provenind din carne, peste, ouă, lapte) fie origine vegetală (în acest caz provenind din soia, migdale, fasole, cereale integrale și unele leguminoase). Un regim alimentar deficitar în proteine poate avea una din următoarele consecințe grave asupra organismului: topirea mușchilor, îmbătrânirea pielii etc. Rația zilnică de proteine trebuie să reprezinte un gram pe kilogramul de greutate (minim 55 g/zi la femei și 70 g/zi la bărbați).
Glucidele (hidrații de carbon) sunt molecule compuse din carbon, oxigen și hidrogen. Glucoza este principalul „carburant” al oricărui organism. Ea este stocată în organism, ca rezervă, sub formă de glicogen, în mușchi și ficat. Glucidele pot fi clasificate în două categorii: bune (cu indice glicemic scăzut) și rele (care au un indice glicemic ridicat). Glucidele rele sunt acelea a căror asimilare provoacă o creștere mare a glucozei în sânge (hiperglicemie). Este cazul zahărului (sub toate formele sale), al făinei albe, orezului alb, alcoolului, precum și al cartofului și porumbului.
Glucidele bune sunt asimilate mai greu de organismul uman și provoacă o creștere redusă a glucozei din sânge. Acestea sunt cerealele brute (făină cu tărâțe), orezul integral, lintea și majoritatea fructelor și legumelor.
Lipidele sunt substanțe a căror origine poate fi: animală (din carne, pește, unt, brânză, smântână proaspătă) sau vegetală (din ulei de arahide, margarină). Unele pot mări colesterolul (carnea și lactatele grase) în timp ce altele contribuie la scăderea lui (uleiul de măsline, de exemplu). În categoria fibrelor alimentare intră toate legumele verzi (salate, andive, praz, spanac, fasole verde), dar și legumele uscate, fructele și cerealele în stare brută.
