Prima duminică după sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este a IV-a după Rusalii. În slujba din prima zi de iulie, preoții vor vorbi despre vindecarea slugii sutașului. Despre semnificația acestei duminici ne-a vorbit părintele Costică Popa de la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Focșani.
Minunea vindecării slugii sutașului din Capernaum evidențiază o credință vie, înfrățită cu o altă virtute neprețuită și anume smerenia. Sfântul Evanghelist Matei ne prezintă persoanele și locul minuni. „Pe când intra în Capernaum s-a apropiat de El un sutaș, rugându-L și zicând: Doamne, servul meu zace slăbănog în casă, cumplit chinuindu-se”. Acest eveniment a avut loc imediat după predica de pe munte Fericirilor, când Mântuitorul se cobora. El a întâlnit mai întâi pe un lepros, pe care l-a vindecat, iar când să intre în Capernaum, s-a întâlnit cu sutașul care se ruga pentru sluga sa.
Acesta s-a grăbit să-l roage pe Iisus să-i vindece servitorul, care atins de o boală grea, căzuse în paralizie și se chinuia cumplit. Numele de sutaș provine de la o sută, adică era comandantul la 100 de militari, echivalentul în zilele noastre și în armata română cu căpitanul, care îndeplinește funcția de comandant de companie. Sutașul s-a apropiat de Iisus rugându-se. El a venit fără fală, ca un om simplu, și s-a rugat smerit în fața Mântuitorului. „Atunci când se spune în Evanghelie despre sutaș, este vorba despre un reponsabil care avea în subordine cadre militare. El își permitea să aibă în familie slugi. Acest sutaș era diferit de cadrele romane pentru că ni-l prezintă Evanghelia ca o persoană cu o fire umană. El își trata slugile din casă cu mai multă omenie. Unul dintre ei s-a îmolnăvit și el a auzit de Mântuitorul că vindeca toate bolile. Deși era roman și avea credința lui politeistă, cu toate acestea ceva în sufletului lui i-a spus că Mântuitorul este diferit de zeitățile romane. El s-a dus la Iisus și i-a spus: «Doamne, am pe sluga mea bolnavă, dacă poți să-l vindeci!». El spune că nu e vrednic să intre la el si îl roagă pe Mântuitorul să spună numai cu cuvântul și se va vindeca”, ne-a spus părintele Costică Popa de la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, cunoascută ca și Capela Militară.
Smerenia sutașului l-a vindecat pe slujitor
Sutașul face o paralelă între puterea Mântuitorului de a comanda celor duhovnicești și puterea lui de a comanda slujitorilor. Pentru că nu se simțea vrednic să-l primească pe Iisus sub acoperișul său, sutașul își descoperă dimensiunea credinței lui. Până să ajungă el acasă, sluga era vindecată. De aici se desprinde caracterul universal al credinței adevărate și asta pentru că Mântuitorul nu venise doar pentru unii ci pentru toate popoarele lumii. „Creștinul trebuie să înțeleagă faptul că se depășește în acest moment credința politeistă. În special în Èšara Sfântă începeau să mijească zorii noii credințe”, a mai adăugat părintele Popa care este paroh la Biserica de la Capelă din anul 1986.
Parohia numără aproximativ 1.000 de familii, iar lăsașul de cult este monument istoric și este construit în anul 1815. Părintele vorbește frumos despre enoriașii din parohia sa și se bucură de faptul că biserica a fost ctitorită de familia Robescu, o familie boierească ce deținea întinse moșii în zona Vrancei și a Buzăului. Biserica a suferit mai multe avarii de-a lungul vremii din cauza cutremurelor, astfel că în 1997 au fost demarate lucrări de consolidare care s-au încheiat în 2006.
