Ediția: Joi 26 Decembrie 2024. Nr 6785
Ediția: Joi 26 Decembrie 2024. Nr 6785

Sfinţenia – un adânc de smerenie


   În prima duminică după Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, Biserica a rânduit să se facă pomenirea tuturor sfinților, știuți și neștiuți. Din acest sobor fac parte toți strămoșii neamului omenesc, patriarhii și sfinții prooroci ai Vechiului Testament, împreună cu toți drepții care au trăit înainte de întruparea Mântuitorului, martirii, cuvioșii, marii Părinți ai Bisericii, credincioșii împărați și voievozi. Tot în această zi se lasă sec pentru postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Despre pericopa evanghelică, dar și despre conduita din timpul postului ne-a vorbit părintele Dumitru Oscar Frunză de la Biserica Ovidenia, zona străzii Tăbăcari.

   Prima duminică de după Rusalii este dedicată tuturor sfinților știuți și neștiuți. În această duminică se lasă sec pentru Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Anul acesta postul va ține 29 de zile, pentru că data prăznuirii Sfintelor Paști a fost pe 4 aprilie. Durata postului Sfinților Apostoli Petru și Pavel este variabilă, în funcție de data Sfintelor Paști. Dacă se întâmplă ca Duminica Tuturor Sfinților să fie după 29 iunie, atunci el se va ține simbolic trei zile. În timpul acestui post, avem dezlegare la pește sâmbăta și duminica și de asemenea, când sărbătorim Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 iunie. „Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel este unul din cele patru posturi din timpul anului. Are o durată schimbătoare spre deosebire de celelalte care au o durată fixă pentru că începe întotdeauna luni după duminica Tuturor Sfinților și ține până la ziua de 29 iunie, sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel. O modalitate simplă și practică de a afla durata acestui post este următoarea: calculăm câte zile sunt de la data Paștelui până în ziua de 3 mai și câte zile sunt atâtea va avea postul”, ne-a spus părintele Dumitru Oscar Frunză de la Biserica Ovidenia, zona străzii Tăbăcari.
   După rânduiala din cărțile bisericii, se postește lunea, miercurea și vinerea mâncând doar legume sau fructe în starea lor naturală. Marți și joi este îngăduit consumul de ulei și vin, iar sâmbăta și duminica se poate consuma și pește. Dacă în zilele de luni, marți și joi sunt sărbătorile unor sfinți, slujba este mai amplă și se poate consuma pește. Este un post de asprime medie care poate fi asemănat cu cel al Cră-ciunului.

Sfințenia este accesibilă tuturor

   Pericopa evanghelică de duminică este alcătuită în versete disparate din Evanghelia lui Matei unde se surprinde ideea cinstirii tutu-ror sfinților. În pericopa evanghelică este vorba despre martiri, despre cei care l-au slujit pe Hristos cu prețul vieții lor și despre cei care au ales viața călugărească și au lăsat partea materială deo-parte. „În pericopa evanghelică se vorbește și despre apostoli care sunt sfinți și care au făcut sacrificii cărora Mântuitorul le promite că ei vor fi cei care vor judeca cele 12 semeții ale lui Israel. Pericopa evanghelică încearcă să surprindă diferite modalități prin care oamenii pot dobândi sfințenia. La sfârșitul Evangheliei este așezat un verset prin care ni se atrage atenția că mulți cei dintâi vor fi pe urmă și cei de pe urmă vor fi întâi”, ne-a mai spus părintele Frunză. Învățătura Evangheliei este că sfințenia nu este doar a unora ci este accesibilă tuturor.

Biserica Ovidenia, a doua ca vechime

   Biserica Ovidenia a fost construită la 1687, ceea ce o face a doua biserică din punctul de vedere al vechimii în Focșani. Nu există niciun înscris în acest sens însă la începutul secolului XX, profesorul Dimitrie Caian scria că nu a găsit atestări însă din studierea cărților de slujbă și a vechimii icoanelor a rezultat o vechime considerabilă. „Ceea ce i se părea interesant prof. Dimitrie Caian era un document scos la iveală cu prilejul unui proces prin care un anume Cristian, fiul Badiului Limbovici, dona partea care i se cuvenea în urma procesului Mănăstirii care se zidea în capul Târgului Focșani. Mai târziu, pe harta Statului Major Austriac, pe la 1789, apare o parte din Moldova și Muntenia. Pe respectiva hartă este prinsă și o parte a Focșaniului și biserica figurează în zona pe care o știm și acum și este numită Mănăstirea Ovidenia”, ne-a spus părinte Oscar Frunză.
   El este preot paroh din anul 1998 și slujește pentru toate cele aproximativ 600 de familii pe care le are arondate. „Oameni deosebiți, atașați de biserică. Mie îmi sunt dragi pentru că se străduiesc să ajungă la slujbe și să păstreze biserica frumoasă”, a încheiat părintele Frunză.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

You cannot copy content of this page

× Ai o stire interesanta?