Old times…what about now?
Presa a avut o evoluție îndelungată, înainte să ajungă ceea ce este în zilele noastre. Până la apariția tiparului, informația era transmisă prin viu grai. Însă comunicarea a suferit un impact major în momentul apariției tiparului. Ziarele au constituit un mijloc ideal de informare pu-blică, iar prin dezvoltarea sistemului educațional, s-a format,,opinia publică’’. Succesul de care se va bucura presa scrisă va determina o dezvoltare și o diversificare a acesteia. Apar reviste, publicații specializate pe domenii precum politică, economie, cultură, iar jurnaliștii sunt supuși unor exigențe mai mari din partea publicului ,,devorator de presă scrisă’’. Dorința de informare și, în definitiv, de culturalizare, este o nevoie firească a omului, prin care individul se formează ca cetățean.
Dezvoltarea tehnologiei a determinat și apariția televiziunii care, bucurându-se de un mare succes, a început să se diversifice, asemenea presei scrise. Începe ,,bătălia’’ dintre nou și vechi, dintre clasic și inovator, iar judecătorii sunt cititorii și privitorii.
Presa scrisă vs. presa online
Presa are în principal rolul de formator de opinie. Ea generează reacțiile cititorilor cu privire la informațiile prezentate. După cum știm, presa este împărțită pe câteva categorii: presa scrisă (ziare, reviste, etc), presa vorbită (radio, televiziune) și presa transmisă prin mijloace electronice.
O evoluție semnificativă în domeniul jurnalismului o constituie apariția internetului. Creșterea ratei publicării online și dezvoltarea rapidă a site-urilor au generat o reacție pozitivă din partea cititorilor, și de aici creșterea popularității acestui mijloc de informare. Fiind ușor de realizat și nu foarte costisitoare, presa online a devenit extrem de accesată, mai ales în ultimii ani.
Avantajele sunt multiple, de la motivele economice (presa online este de cele mai multe ori gratuită), la posibilitatea de a beneficia de o arhivă de știri, reportaje, comunicate de presă, materiale audio și statistici care nu se pot introduce într-un ziar. Cât despre jurnalist, acesta poate scrie numeroase articole, fără limită de caractere, și mai ales nepresat de timp, căci site-urile sunt ușor și rapid de actualizat. Jurnaliștii îmbină elementele de presă scrisă cu cele reprezentative presei online, iar rezultatul este cât se poate de interesant.
Cititorii sunt din ce în ce mai atrași de presa online, pentru că este ieftină și în același timp mult mai rapid de accesat. Din como-ditate, oamenii doresc să se mențină informați prin intermediul radioului, al televiziunii și al presei online. Presa scrisă are și ea, pe lângă importanța deosebită, și un aer aparte. Mai ales pentru nostalgici, cititul unui ziar nu se poate compara niciodată cu știrile vizualizate pe o tabletă. Iar structura știrilor este mai riguroasă și mai bine formulată, pentru că presa scrisă a rămas mult mai devotată principiilor care au consacrat-o.
Ce vedem la televizor?
Deseori am auzit povestirile bunicilor și ale părinților despre perioada comunistă, în care la televizoarele alb-negru se difuzau doar două ore de știri, bineînțeles despre realizările muncitorilor și despre conducătorul ,,mult iubit’’. Desenele de duminică dimineață, care mai mult le stârneau pofta copiilor, au fost înlocuite în era modernă cu zeci de canale dedicate lor. Programele de televiziune din zilele noastre, fie de stat fie particulare, ne prezintă o abundență de emisiuni. Este o explozie informațio-nală și mediatică din care privitorul trebuie să aleagă. Åži în lipsa unor idei clare despre calitate, cantitatea poate fi înșelătoare. Odată cu evoluția societății și cu schimbările de mentalitate, pe ecranele televizoarelor apar tot mai multe lucruri care acum câteva decenii ar fi fost imposibil de regăsit în spațiul public. Åži cum copiii sunt lăsați încă de la cele mai fragede vârste în fața televizoarelor, nu este de mirare că știu lucruri ușor încadrabile la categoria ,,Copiii spun lucruri trăsnite’’.
Problema cea mai mare este aceea că oamenii petrec foarte mult timp în fața televizoarelor, ceea ce nu aduce beneficii nici pentru sănătate, nici pentru minte. Cele mai multe programe tv promovează incultura, falsele valori, proastele obiceiuri, ca să nu mai vorbim de limbajul deloc academic. Este trist să vedem la o dezbatere televizată personalități publice certându-se, în loc să vorbească calm și cu argumente pertinente. Iar non-valorile promovate în acest mediu îi fac pe tinerii fără o educație puternică să vadă realitatea distorsionat. Pe când rolul televiziunii ar trebui să fie cu totul altul…
Despre libertatea presei și CNA
Datorită rolului său de influențare și informare, presa este considerată pe bună dreptate a patra putere în stat. Nu puține sunt cazurile în care acțiuni mediatice au schimbat decizii la nivel politic înalt sau au atras atenția asupra unor neconcordanțe între lege și diverse acțiuni ale politicienilor.
Funcționarea corectă a presei trebuie însă să aibă loc în condiții de independență, fără presiuni politice. Articolul 30 din Constituția României garantează „libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și li-bertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, sunete sau prin alte mijloace de comunicare în pu-blic”. Într-un stat democratic, presa trebuie să fie liberă. Orice condiționare de natură politică îi poate anula eficiența, și de aceea jurnaliștii trebuie să fie imparțiali și echidistanți. Nu putem vorbi însă de o obiectivitate absolută, căci jurnaliștii sunt oameni, care fără voia lor pot fi subiectivi în funcție de tema tratată și de influența pe care evenimentele prezentate o au asupra acestora.
CNA-ul este un organism creat pentru a reglementa și amenda informațiile prezentate pe micile ecrane. Este ,,unica autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale’’, ce dorește să asigure ,,un climat bazat pe libera exprimare și responsabilitatea față de public’’, așa cum însuși CNA-ul afirmă pe site-ul perso-nal. Intervenția sa în domeniul reglementării și sancționării acelor elemente necorespunzătoare din cadrul emisiunilor de televiziune este cât se poate de importantă. Singura condiție este aceea de a se păstra, la fel ca și în cazul jurnaliștilor, obiectivitatea .
Până atunci, invit cititorul să opteze pentru publicații va-loroase, care tratează subiecte importante, și mă înclin cu respect în fața jurnaliștilor în adevăratul sens al cuvântului.
ANA-MARIA TEODORA ANDRONIC
Liceul Teoretic ,,Ioan Slavici’’ Panciu
