Vrâncenii care suferă de boli profesionale stau cu securea deasupra capului și cu teama în suflet că la următoarea revizie medicală ar putea să-și piardă pensia pentru boala profesională de care suferă. În acest timp, dau bani cu nemiluita la doctori pentru teste, pentru avize și ștampile, iar pensia este de multe ori sub 500-600 de lei pe lună. Cei care merg la revizie an de an știu cel mai bine cum funcționează sistemul medical și cel de plată a pensiilor. În Vrancea sunt 44 de pensionari care și-au pierdut capacitatea de muncă în urma unei boli profesionale și alți 93 care au suferit un accident de muncă.
În circuitul bolilor dobândite la locul de muncă sunt angrenate instituții ca Direcția de Sănătate Publică (DSP), Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM), Casa Județeană de Pensii (CJP) și Casa de Asigurări de Sănătate (CAS). În interior, sistemul este greoi, corupt și încărcat de reguli. Cea mai întâlnită boală profesională este astmul bronșic, numai anul trecut fiind diagnosticate trei persoane, care acum sunt pensionate.
Bolile profesionale sunt încadrate ca pierderea temporară a capacității de muncă și pentru acest lucru, bolnavul trebuie să meargă an de an la Medicina Muncii din subordinea CJP pentru a fi revizuit. Un astm bronșic, odată dobândit, nu trece niciodată, dar simptomele se pot ameliora. Asta caută și medicii, dacă boala profesională s-a ameliorat. O femeie, acum în vârstă de aproape 60 de ani, ne-a povestit prin ce a trecut pentru a dovedi că are o boală profesională, dar și despre teama anuală a reviziei. Ne-a cerut în mod expres să nu îi amintim numele pentru a nu avea probleme. „Am astm bronșic. Am fost depistată înainte de Revoluție. Am lucrat într-un mediu cu alergeni, scamă, praf până la un moment dat. După ce mi-a fost descoperită boala, am fost mutată, dar în aceeași unitate. După 14 ani de muncă, m-am îmbolnăvit și am mai muncit încă pe atât. Pensia o pot pierde oricând pentru că medicii pot spune că ești apt de muncă. Asta nu e o boală care trece. Eu respir pe jumătatea unui om normal”, ne-a spus femeia.
Pensionarii se tem de întoarcerea la muncă
Pentru a putea primi cei aproape 600 de lei pe lună, femeia a fost nevoită să demonstreze că are o boală profesională. În astfel de cazuri, angajatorul trebuie să fie de acord și să recunoască faptul că boala a fost debândită la locul de muncă. Apoi inspectorii ITM și funcționarii CJP fac un proces verbal de cercetare a cazului. Un medic de la Medicina Muncii confirmă boala. „ITM contrasemnează. De fapt, atestă mediul necorespunzător de muncă, impune măsuri și sancționează angajatorul dacă nu se conformează”, ne-au spus reprezentanții ITM. Tot ITM face recomandări pentru ca astfel de boli să fie ocolite. „Am recomandat fabricilor de confecții să asigure un microclimat curat și să efectueze determinări periodice ale noxelor. Angajații care lucrează în astfel de microclimate trebuie să poarte mască, să efectueze controale periodice la medic și să poarte echipament de protecție, acolo unde se impune”, au adăugat reprezentanții ITM.
Anul trecut au fost înregistrate, oficial, trei cazuri în Vrancea de astm bronșic la două dintre cele mai mari fabrici de confecții și o societate de construcții. Teoretic, confecționerii ar trebui să câștige mai bine. Prin contractul colectiv de muncă se stabilesc sporuri în astfel de cazuri, însă angajații nu văd sume prea mari în plus la salariu.
Doar strictul necesar de medicamente
Tot de lipsa banilor se plânge și femeia care a ieșit la pensie din cauza bolii profesionale în urmă cu trei ani. Din pensia de aproape 600 de lei, o parte se duce pe medicamente. „Mi-au calculat punctajul, dar am ieșit cu o pensie mică, aproape 600 de lei. În industria ușoară erau salarii mici!”, a exclamat femeia, care susține că este foarte greu să dovedești că ai o boală dobândită la locul de muncă. Își cumpără lună de lună doar strictul necesar pentru că dacă ar respecta ce i-au spus medicii de la București ar cheltui mai mult. Mai mult decât atât, ideea că boala s-a ameliorat poate fi cauza pierderii pensiei și întoarcerea în câmpul muncii. „La aproape 60 de ani este aproape imposibil să îți găsești un loc de muncă”, spune femeia. De aceea, nu spune nu, atunci când trebuie să facă drumuri în Capitală, când trebuie să facă documente medicale și când trebuie să aibă grijă de medicii de care depinde pensia. „Analizele și referatele sunt foarte scumpe”, susține pensionara.
Asigurații beneficiază de tratament și recuperare
Conform Casei de Pensii, persoanele care și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă sau bolilor profesionale au dreptul la pensie de invaliditate indiferent de sta-giul de cotizare realizat. „În evidențele instituției noastre există un număr de 137 pensionari de invaliditate care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza accidentelor de muncă sau bolilor profesionale”, ne-a transmis directorul CJP, Adrian Juravle.
Cei care lucrează în baza unui contract de muncă beneficiază de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale. Această asigurare urmărește prevenirea accidentelor și a bolilor, reabi-litarea medicală și socio-profesională a angajaților precum și a capacității de muncă, dar și acordarea de sume de bani pe termen lung și scurt, sub formă de indemnizații și alte ajutoare. Asigurații au dreptul la reabilitare și reconversie profesională, despăgubiri în caz de deces, rambursări de cheltuieli sau compensații pentru atingerea integrității. Din punct de vedere medical, angajații în baza unui contract de muncă au dreptul la asistență medicală de urgență la locul accidentului, tratament medical ambulatoriu, analize medicale și medicamente, prescrise de medic, servicii medicale în spitale sau în clinici specializate pentru boli profesionale, tratament de recuperare, servicii de chirurgie reparatorie, cure balneoclimaterice. Toate acestea se decontează de către CJP pentru persoanele care urmează reabi-litarea medicală ca urmare exclusivă a cauzei profesionale.
Peste 10 mii de persoane sunt expuse profesional
În Vrancea, peste 10 mii de persoane sunt expuse la diferite noxe la locul de muncă. Cele mai multe persoane lucrează în industria textilă, mai exact 5.957 persoane, ele fiind expuse la pulberi textile și zgomot. În spitalele vrâncene lucrează 1.867 de persoane, acestea fiind expuse la agenți fizici, chi-mici, biologici și stres.
Inspectorii din cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) au monitorizat incidența bolilor profesionale, fiind cercetate, anul trecut, patru cazuri de boală profesională, din care unul a fost infirmat. Astfel, au fost declarate trei cazuri de astm bronșic profesional prin expunere. Mai precis, un caz de astm bronșic profesional prin expunere la microclimat necorespunzător, umiditate crescută și iritanți respiratori, vapori de adezivi și pulbere textilă, la un muncitor din industria textilă. Un alt caz de astm bronșic profesional prin expunere la iritanți respiratori, fum, gaze de sudură, pulberi metalice și amoniac a fost înregistrat la un muncitor din construcții civile și industriale. Ultimul caz a fost prin sensibilizare la pulberi textile.
Fiecare firmă trebuie să angajeze un medic de medicina muncii
Reprezentanții DSP spun că un caz de boală profesională este raportat instituției de către medicul de medicina muncii al firmei. Apoi, medicul responsabil de medicina muncii din cadrul DSP face o anchetă în cazul respectiv. „Fiecare firmă este obligată să aibă angajat un medic de medicina muncii. În caz că un angajat prezintă suspiciuni de boală profesională, medicul completează un formular BP1, pe care îl aduce la DSP. Medicul responsabil de medicina muncii din cadrul DSP începe o anchetă în acest caz, care se desfășoară conform formularului BP2. Dacă boala se confirmă, noi o raportăm la Institutul de Sănătate Publică din București și dăm măsurile care se cuvin”, ne-a declarat medicul Cătălin Graur, directorul DSP Vrancea.
Formularul BP1 este aprobat prin Legea securității și sănătății în muncă nr.319/2006. Servește medicului din dispensarul medical de întreprindere și medicului de familie pentru informarea serviciului de medicina muncii în legătură cu cazurile depistate cu boală profesională, iar formularul BP2 este fișa de declarare a cazului de boală profesională.
În urma cercetării cazurilor de boală care au fost confirmate, inspectorii DSP au luat următoarele măsuri: „menținerea curățeniei la locul de muncă și curățarea permanentă a depunerilor de pulberi textile de pe instalații, mașini, pardoseli și alte elemente de construcție ale secției de producție; asigurarea microclimatului corespunzător la locurile de muncă; efectuarea periodică a determinărilor de noxe și a microclimatului; asigurarea dotării cu echipament individual de protecție conform riscului profesional de expunere, dar și efectuarea controlului medical la angajare și periodic”.
Anul trecut, inspectorii din cadrul DSP au efectuat măsurători ale nivelului de zgomot la 10 unități din industria construcțiilor, a lemnului, alimentară și industria de celuloză. În urma verificărilor s-au făcut recomandări privind dotarea cu echipament individual de protecție, cum ar fi căștile și antifoanele, dar și despre retehnologizarea procesului de producție.
În mai multe unități, microclimatul este necorespunzător
Tot anul trecut, au fost verificate 42 de unități din industria textilă, celulozei, confecții metalice, mase plastice, materiale de construcție, alimentară și un spital, de unde s-au recoltat probe pentru determinarea a diferite tipuri de pulbere. Astfel, în urma controalelor s-au constatat depășiri ale valorilor admise la cinci unități privind noxele, iar la 9 unități, microclimatul necorespunzător, mai exact temperatură și umiditate crescute. În urma acestor controale, inspectorii DSP au făcut recomandări privind dotarea cu echipament individual de protecție, retehnologizarea procesului de producție și asigurarea unui microclimat corespunzător.
