Credincioșii care s-au abținut de la mâncarea de dulce au trecut de jumătatea celui mai lung și mai greu post din timpul anului. În această duminică este pentru prima dată când se poate consuma pește și asta pentru că este dezlegare. Bunavestire sau Blagoviștenia amintește de momentul în care Arhanghelul Gabriel i se arată Fecioarei Maria și îi descoperă planul divin.
Este începutul mântuirii, după părerea părintelui Ion Gherman, de la Biserica Sfântul Pantelimon ridicată în curtea Spitalului Județean Vrancea. „Duhul Sfânt a venit la Fecioara Maria pe când ea era logodită cu bătrânul Iosif. Pe când căra apă de la fântână cu ulciorul, Arhanghelul Gabriel i s-a arătat și i-a spus «Bucură-te cea ce ești plină de har, Fecioară Maria! Binecuvântată ești tu între femei». Ea s-a speriat pentru că știa că este fecioară și Arhanghelul i s-a adresat «femeie». În momentul în care Fecioara Maria a spus «Iată roaba Domnului!», cuvinte prin care a acceptat, Duhul Sfânt s-a pogorât peste ea și a zămislit. Acesta este începutul mântuirii noastre pentru că acum este prima rază de speranță”, ne-a spus părintele Gherman de la Biserica Sfântul Pantelimon.
Preotul susține că adevărata zi a mamei este de fapt ziua de 25 martie. În cinstea Maicii Domnului sunt patru mari sărbători în timpul anului. Prima este Nașterea Maicii Domnului, 8 septembrie, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, 21 noiembrie, Bunavestire sau Blagoviștenia, 25 martie, și Adormirea Maicii Domnului, 15 august.
Duminica vindecării fiului lunatic
Datorită faptului că ziua de 25 martie a căzut duminica, la slujbă vor fi citite două pericope evanghelice, cea de Bunavestire și cea pentru Vindecarea fiului lunatic, de rând. „Cea despre fiul lunatic este o pericopă cutremurătoare în care ni se istorisește despre un tată nefericit care avea un fiu, prins de un duh rău care îl trântea, îl arunca în apă, în foc, făcea spume la gură. Tatăl lui vine în fața apostolilor prima dată, neîndrăznind să meargă la Mântuitorul. Apostolii nu au luat în calcul că nu se pogorâse Duhul Sfânt peste ei și nu au putut face nimic. Tatăl merge la Mântuitorul și îl roagă să îl ajute. Aceasta este dovada tatălui de credință”, spune părintele Gherman. El explică și cauzele pentru care acest copil era lunatic. „Poate a fost zămislit în post sau la sărbători mari când este bine să ne păstrăm curați”, spune preotul. Mântuitorul a scos duhul necurat din copil și i-a mustrat pe apostoli pentru că au vrut să facă pe ascuns minuni.
Legat de dezlegarea la pește, părintele Gherman povestește cum în vechime, când se întâlneau creștinii, unul dintre ei desena un pește sau scria „ihtis” care înseamnă pește pentru a se recunoaște între ei.
Taina spovedaniei, curățirea sufletului
În această perioadă, creștinii ortodocși merg la preotul duhovnic și se spovedesc. Fiecare credincios trebuie să aibă citită anterior molifta. De asemenea, înainte de taina spovedaniei, fiecare enoriaș ar trebui să-și facă un proces de conștiință în care să reflecte la lucrurile bune și rele pe care le-a făcut de la ultima spovedanie. Părintele Gherman merge mai departe și recomandă întocmirea unei liste cu greșeli pentru ca la momentul mărturisirii să nu fie trecute cu vederea păcatele. „În îndreptarul de spovedanie sunt un set de întrebări precum un chestionar. Ajungând în fața duhovnicului, de multe ori putem fi cuprinși de teamă sau diavolul ne împiedică să le spunem pe toate, mai e vorba de rușine și atunci mai degrabă le scriem”, recomandă părintele Spitalului Județean „Sfântul Pantelimon”.
Spovedania este precum un duș trupesc după o zi de lucru, numai că aici vorbim despre curățirea sufletului.
Preotul Gherman, slujitorul bolnavilor
Părintele Gherman este din anul 1995, 1 februarie, preot în Focșani, după ce a plecat de la Èšifești. La început a slujit într-un hol din Spital care era amenajat cu o catapeteasmă și câteva icoane până în anul 2001. Între timp a obținut toate avizele necesare pentru a construi o biserică.
Lăcașul de cult cu hramul „Sfântul Pantelimon” este din lemn pentru că bugetul a fost redus, dar și pentru că preotul este din zona Vrâncioaia. „Am vrut să fac o biserică asemenea celor din Maramureș. Am căutat lemn de brad drept ca lumânarea. Am zis că dacă tot este zonă seismică să fac o biserică să reziste”, ne-a mai spus părintele.
Biserica nu are familii, iar preotul slujește doar bolnavilor. Este o misiune pentru el, de care nu mai vrea să se despartă în niciun fel. „Am avut parohie, știu ce înseamnă viața de parohie. Dacă mi s-ar oferi acum o parohie, aș refuza. Nu spun că mă jertfesc, dar, de câte ori am fost chemat, nu mi s-a întâmplat să refuz. Eu stau tot timpul cu Sfânta Împărtășanie, cu Sfântul Mir și Aghiasma Mare și plec direct acolo unde sunt chemat”, mărturisește părintele Gherman. Scena Buneivestiri este pictată, de obicei, pe peretele de deasupra coloanelor dinspre răsărit.
Obiceiuri și tradiții de Bunavestire
În ziua de Bunavestire, sătenii își pot ara pământurile, însă nu este indicat să le și semene dacă nu vor ca păsările cerului să se năpustească asupra boabelor de pe spice. Totodată, vremea din ziua de Bunavestire prefigurează vremea de Paști sau starea meteo a anului în curs. Dacă va fi vremea calduță și însorită, anul în curs va fi bun. Belșug și bogăție se anunță în anul respectiv dacă de Bunavestire natura se află în frunză verde. Unul dintre cel mai des întâlnite obiceiuri de Bunavestire, dar poate și cel mai frumos, este obiceiul aprinderii focului. Este un ritual care în zonele Maramureșului este cunoscut sub numele de Noaptea Focurilor.
În grădini sau în afara casei, se aprinde un foc mare, lângă care se așază pâine, sare și apă pentru îngeri. Apa este pentru a potoli setea îngerilor, pâinea și sarea sunt menite să potolească foamea îngerilor, iar focul este pentru a-i încălzi. Ulterior, după ce focul este stins, pâinea se împarte de pomană. În unele zone, pâinea și sarea se lasă în pragul ușii pentru ca îngerii să vină să le ia. În același timp, despre foc se spune că are rol purificator, dar și abilitatea de a dezmorți livezile și pământul.
