Uleiul de pește contribuie la menținerea tinereții creierului, potrivit unui studiu rea-lizat de cercetătorii americani de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA), publicat recent în revista Neurology. Potrivit cercetătorilor americani, lipsa din organism a unor nutrimente esențiale, care se găsesc în uleiul de pește, cauzează scăderea masei creierului și un declin al funcțiilor cerebrale. Persoanele care adoptă o dietă săracă în acizi omega-3 au o masă cerebrală mai mică, iar diferența față de persoanele care consumă zilnic ulei de pește echivalează cu doi ani de îmbătrânire. Concentrația scăzută din organism de acizi omega-3 a fost asociată cu rezultate slabe la testele de memorie vizuală, cu apariția unor probleme legate de rezolvarea problemelor multiple și cu dificultăți întâmpinate în procesele asociate gândirii abstracte. Oamenii de știință consideră că acizii omega-3 din uleiul de pește reduc inflamațiile de la nivelul creierului și joacă un rol important în dezvoltarea cerebrală și în regenerarea celulară. În cadrul noului studiu, scanările cerebrale realizate pe un eșantion de 1.575 de persoane cu vârsta medie de 67 de ani au evidențiat o rată mai mare de micșorare a creierului în cazul persoanelor cu concentrații scăzute de acid docosahexaenoic (DHA).
DHA este un acid gras omega-3 despre care se crede că ajută celulele neuronale să comunice mai ușor între ele. Cea mai bogată sursă de DHA este uleiul de pește, extras din ton, somon, hering, scrumbie și sardine. Studiul, coordonat de medicul Zaldy Tan de la Universitatea California din Los Angeles, a inclus teste de imagistică prin rezonanță magnetică (MRI), teste de funcționare cerebrală și teste de detectare a acizilor grași omega-3 în celulele sangvine.
Suplimentele alimentare ce conțin ulei de pește sunt recomandate ca mijloc de protecție contra infarctelor și a sindromului morții subite.
Persoanele care mănâncă pește cu regularitate prezintă cu 33% mai multe șanse de a supraviețui după produ-cerea unui infarct. Acizii omega-3 reduc riscul de producere a infarctelor prin scăderea grăsimilor sangvine, prin reducerea riscului de formare de cheaguri și de apariție a aritmiilor cardiace.
