Statistica pare, la prima vedere, un domeniu plictisitor, iar oamenii care lucrează în acest domeniu ar putea fi percepuți, tot privind superficial, niște „calculatoare umane”. Cifre, operații matematice, prelucrare de date…
Statistica este însă cu mult mai mult. Numai dacă ne gândim la recensământul de anul trecut, începem să înțelegem importanța ei. Pe plan politic, numărătoarea statisticienilor va însemna creșterea sau scăderea numărului de parlamentari, în funcție de creșterea sau scăderea numărului de locuitori. În Vrancea, de exemplu, mai trăiesc 323.080 vrânceni, cu 70 de mii mai puțini decât în urmă cu zece ani, potrivit datelor provizorii de la recensământ, prezentate de Direcția Județeană de Statistică (DJS) Vrancea. Scăderea populației județului va avea ca efect reducerea numărului de parlamentari și, ulterior, de aleși locali, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților fiind de un deputat la 70.000 de locuitori.
Recensământul a dus la inventarea unui nou joc; „Uite CNP-ul, nu e CNP-ul”. Inițial, românii au fost amenințați cu amenda, dacă nu-și declară CNP-ul. După ce mai multe voci au reclamat posibila folosire a acestor date în scopuri mai puțin ortodoxe, purtătorul de cuvânt al Institutului Național de Statistică a declarat că nu e obligatorie declararea CNP-ului. Acesta a fost demis, iar șeful INS a revenit, clamând, din nou, obligativitatea declarării codului numeric personal și amenințând din nou cu amenda.
Reprezentanții opoziției au susținut, la momentul organizării re-ferendumului, că obligativitatea declarării CNP-ului este o măsură care anulează securitatea datelor personale și oferă PDL-ului un grup masiv de alegători virtuali, numai buni de „înviat” la alegeri. Deși conducerea INS a clamat cerințele europene în domeniu, reprezentanții Eurostat au precizat că „legislația recensământurilor realizate în Uniunea Europeană permite statelor membre să organizeze recensământul după propriile reguli”.
Într-un alt exemplu, la recensământul organizat duminică, 6 noiembrie 2011, de Consiliul Județean Constanța, angajații Direcției Județene de Statistică nu au participat. Referendumul privind reorganizarea administrativ-teritorială fusese declarat legal de către judecători, dar angajații de la Statistică primiseră un ordin de la București prin care li se comunica faptul că, tocmai în duminica referendumului, aveau treabă la Direcție. Prefectul de Constanța declara atunci că nu va da niciun fel de dispoziție privind implicarea Direcției de Statistică în referendum, afirmând că cei de la Consiliul Județean Constanța au destui specialiști care să lucreze la centralizarea datelor. Numai că, legal, era treaba statisticienilor. Dar ce e legea pentru PDL ? Un apendice dispensabil.
Revenind în Vrancea, Direcția de Statistică a rămas fără director după ce Rodica Negruț a ieșit la pensie. Momentul este speculat acum de PDL care vrea să-l ungă șef pe Vasile Apostu Croitoru, matematician de 5,25 la examenul de titularizare din 2007.
Concursul și condițiile de participare sunt publicate pe site-ul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP), iar data pentru examen este 20 martie. Conform condițiilor, pot participa doar cei care au studii universitare în domeniile matematică, științe inginerești și științe sociale. Din listă lipsesc studiile de statistică, administrație publică și management. Totuși, dintr-un răspuns primit de la ANFP reiese clar că „studiile universitare de statistică sunt parte componentă a ramurii științe economice, domeniul științe sociale, astfel încât apreciem că un absolvent al acestor studii poate participa la acest concurs”. Așadar, poate participa și un absolvent care a terminat statistică, numai că nu scrie asta și în condițiile de participare. De ce? Pentru că astfel de concursuri sunt organizate de ochii lumii, condițiile de participare fiind croite după măsura pedelistului ce urmează să ajungă director.
Din acest punct de vedere, articolul 51 din Legea 188/1999 privind statutul funcționarilor publici este încălcat. „Concursul are la bază principiul competiției deschise, transparenței, meritelor profesio-nale și competenței, precum și cel al egalității accesului la funcțiile pu-blice pentru fiecare cetățean care îndeplinește condițiile legale”, se arată la alineatul 3.
Singura soluție rămâne înscrierea la concurs printr-o cerere. În cazul în care ANFP refuză participarea unei persoane, aceasta poate demara o acțiune judecătorească în Contencios – Administrativ, iar judecătorii să dea soluția.
