Municipalitatea din Adjud a pierdut mai mulți investitori străini din cauza lipsei de terenuri pe care să le pună la dispoziția acestora. O fabrică de componente pentru centrale eoliene, o fabrică de cărămidă sunt doar două din investițiile care ar fi putut crea aproximativ o mie de locuri de muncă și care ar fi adus noi venituri la bugetul local. Cele două fabrici ar fi însemnat investiții de peste 40 de milioane de euro. Adjudul a fost ales de investitori datorită poziției sale și a accesului facil la infrastructura rutieră și feroviară.
Lipsa unor suprafețe de teren blochează dezvoltarea economică a municipiului Adjud. O firmă austriacă a dorit să construiască, în parteneriat cu Primăria Adjud, o fa-brică de componente pentru centrale eoliene. Investiția ar fi fost de aproximativ 30 de mi-lioane de euro și ar fi trebuit să se dezvolte pe o suprafață de 30 de hectare. Singura condiție pusă de investitori a fost ca autoritățile locale să pună la dispoziție terenul necesar. În acest punct au fost blocate discuțiile deoarece autoritățile locale nu dețin în proprietate suprafața de teren necesară pentru această investiție. Din aceste considerente, afacerea care ar fi dus la crearea a peste 600 de locuri de muncă a căzut. „Municipiul Adjud se confruntă cu o lipsă acută de terenuri, care blochează dezvoltarea economică a municipiului”, susține primarul Constantin Armencea. Acesta a precizat că a încercat să găsească suprafața respectivă de la proprietari privați, dar prețurile cerute de aceștia au fost exorbitante. „Din aceste considerente, austriecii s-au orientat către altă localitate”, a afirmat Constantin Armencea. El spune că investitorii care au luat contact cu autoritățile locale au dorit acces la calea ferată și la DN 2 E 85. „Avem partea de infrastructură solicitată, dar nu avem terenurile necesare pentru astfel de investiții”, a precizat primarul Constantin Armencea.
Un grup de firme cu acționariat ceh și ungar a dorit să achiziționeze 10 hectare de teren pe care intenționa să construiască o fa-brică de cărămidă specială, investiție care, la rândul ei, ar fi creat cel puțin 200 de noi locuri de muncă, după cum susține primarul Constantin Armencea. Numai că și această afacere a picat pentru că municipalitatea nu a putut asigura terenul necesar la un preț rezonabil. „Investitorilor le vine greu să înțeleagă că municipalitatea nu deține niciun fel de teren”, a spus primarul Constantin Armencea.
„Municipalitatea nu mai deține niciun metru de teren liber”
Municipiul Adjud se confruntă cu o lipsă acută de terenuri, care ar permite dezvoltarea economică și socială a orașului. Asta în condițiile în care Agenția Domeniilor Statului (ADS) a deținut sute de hectare de teren, dar pe care le-a pus la dispoziția unor comisii locale pentru a împroprietări diverse persoane, deși Comisia locală Adjud avea de împroprietărit mai multe persoane cu aproximativ 80 de hectare de teren. Acesta a fost unul dintre efectele păguboase ale legii 247 din 2005, care a permis șmecherilor cu bani să cumpere drepturi litigioase și să solicite terenuri la zeci de kilometri distanță de vechiul amplasament.
Primarul Armencea a precizat că locuitorii mai multor comune au devenit proprietari de terenuri în Adjud, iar municipalitatea a fost nevoită să blocheze proiecte de investiții. „Municipiul Adjud nu mai deține niciun metru de teren liber, în schimb, statul a deținut suprafețe foarte mari, pe care le-a dat în administrarea ADS. Agenția, la rândul său, a pus o mare parte din acest teren la dispoziția unor localități, cum ar fi Tănăsoaia, care a primit o sută de hectare, Corbița, Boghești și Bolotești care au primit fiecare câte 30 de hectare de teren pe raza teritorial administrativă a municipiului Adjud. Din aceste motive, multe proiecte ale municipa-lității nu pot fi puse în practică, iar acest lucru nu e normal”, a mai spus Constantin Armencea.
Edilul a mai arătat că lipsa unor suprafețe de teren aduce municipalitatea în situația de a nu putea susține o serie de proiecte de investiții private care ar duce la dezvoltarea economică a orașului și implicit la creșterea resurselor proprii de venit. „Nu poți avea investitori și dezvoltare economică dacă nu poți pune la dispoziția acestora terenuri și infrastructură. Sunt condiții minime”, a susținut primarul Constantin Armencea.
„Război” pentru 800 hectare de teren
Primăria Adjud a anunțat că va da în judecată Primăria Ruginești deoarece aceasta din urmă ar avea pretenții teritorial administrative care păgubesc municipiul de 800 hectare de teren. Primarul Constantin Armencea susține că Primăria Ruginești și-a însușit administrativ teritorial perimetrul cuprins între râul Trotuș și limita cu județul Bacău în zona localității Sascut, deși nu ar avea acest drept.
Armencea invocă documente care datează de la 1451, în care se arată că aceste terenuri au aparținut Adjudului. „Am decis să dăm în judecată Primăria Ruginești deoarece susține în continuare că granița dintre cele două localități nu s-ar afla pe Trotuș, așa cum este menționat în documente, ci până la limita cu județul Bacău, în zona localității Sascut. În urma acestor pretenții teritorial administrative, municipiul Adjud este păgubit de 800 hectare de teren”, a afirmat primarul Constantin Armencea.
De cealaltă parte, primarul din Ruginești, Ion Alexe, susține că are și el documente în care se arată că actuala configurație a comunei este cea corectă. „Noi avem documente din anii ’80 din care rezultă clar că actuala configurație teritorial administrativă a comunei este corectă. Vom prezenta aceste documente în instanță și vom dovedi că dreptatea este de partea noastră”, a susținut primarul din Ruginești, Adrian Alexe.
Miza acestui „război” sunt taxele locale pe care le obține primăria care deține terenurile. Mai mult, dacă cele 800 de hectare ar trece în administrarea municipiului Adjud, ar permite crearea unei zone metropolitane care să permită dezvoltarea orașului pe orizontală.
